Stagnarea gravă a investițiilor în rețeaua energetică ține România la coada Europei. „Momentul de duminică nu a fost unic” însă infrastructura nu face față

Luni, 27 Mai 2024, ora 22:10
203 citiri
Stagnarea gravă a investițiilor în rețeaua energetică ține România la coada Europei. „Momentul de duminică nu a fost unic” însă infrastructura nu face față
duminică înainte de prânz toate sursele convenționale se aflau în spatele surselor regenerabile. FOTO Pixabay.com

Duminică, pe 26 mai, la ora 11.00 dimineața, primele două surse de generare a electricității din România erau fotovoltaicul și eolianul. Informația a fost transmisă ca o situație unică și de nivelul unui record în România, potrivit interpretărilor din presă a datelor interactive Transelectrica. Experții în energie explică însă că situația nu e unică în România, astfel de situații mai având loc mai ales în ultimii ani, mai ales în condițiile în care autoritățile au plusat foarte mult pe energia regenerabilă ca modalitate de reducere a importurilor, de reducere a costurilor de producție energetică, dar și pentru a alinia România la țintele de decarbonizare (regăsite inclusiv în PNRR).

Problema este că încă suntem foarte departe de cotele globale sau europene, iar momente disparate ca cel de duminică nu pot duce deocamdată la o ierarhizare echilibrată a regenerabilelor pe primul loc în mixul energetic românesc, pe fondul rezilienței scăzute a rețelei și a finanțării reduse a stocării, precum și a lipsei unui plan concret de descentralizare a producției pentru asigurarea unor surse regenerabile stabile și uniforme pe tot parcursul anului și pe toată suprafața României.

Practic, duminică înainte de prânz, pe fondul unui consum de energie extrem de scăzut – 3.800 MW, toate sursele convenționale se aflau în spatele surselor regenerabile. Fotovoltaicul genera 1.100 MW, eolianul puțin peste 1.000, cu apa abia pe locul trei la producție, a relatat Economedia.

Cum s-a justificat recordul de duminică

Potrivit sursei citate, momentul critic în care România a văzut o surclasare a energiei tradiționale în favoarea regenerabilelor a fost conjunctural, în contextul mai multor factori care au lucrat concomitent. Pe de o parte unul din cele două reactoare nucleare de la Cernavodă este oprit pentru revizie. În momentul în care amândouă reactoarele sunt funcționale și funcționează în bandă, Centrala Nucleară Cernavodă funcționează constant la 1.300 – 1.400 MW ceea ce ar fi făcut-o, ieri, primul producător de energie al țării.

Pe de altă parte, duminică a fost o zi care s-a bucurat simultan și de soare pe suprafețe largi, dar și de viteze prielnice ale vântului. Considerând că fotovoltaicul și eolianul beneficiază de acces garantat în piață și sunt cele mai ieftine energii (fiind subvenționate de toți consumatorii, prin sistemul certificatelor verzi), au înlocuit, și pe fondul consumului extrem de scăzut, surse precum termocentralele pe gaz și cărbune, dar și parte din Hidroelectrica.

Astfel, pe parcursul întregii zile de duminică, România a fost exportator net de electricitate. Lucrurile s-au schimbat însă radical după amiaza târziu, seara și noaptea, când am trecut la importuri nete, pe fondul lipsei energiei fotovoltaice și eoliene.

„Nu a fost nicidecum un moment unic”

Recordul nu e nou, s-a întâmplat din ce în ce mai des în ultima vreme să existe astfel de momente, chiar și disparate, în ierarhia surselor principale de energie din România, a explicat pentru Ziare.com Corina Murafa, expert în politici energetice şi climatice şi membru al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

Potrivit acesteia, doar în 2022, România a investit circa 600 MW în energie solară și eoliană, înainte de implementarea schemei de sprijin pentru prosumatori. Mai mult, o analiză Panorama de anul acesta arată că în primele șase luni ale anului 2023, România a produs peste jumătate din energia electrică din surse regenerabile precum vânt, apă, soare și reactoare nucleare, conform analizei think-tank-ului Ember, deși rețeaua electrică de transport, administrată de Transelectrica, nu se dezvoltă la același ritm, în special în regiuni precum Dobrogea și Banat, ceea ce împiedică utilizarea optimă a energiei alternative și face ca țara noastră să apară în statistici mult sub media europeană când vine vorba de procentul de regenerabile în mixul energetic

Practic, desi investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru modernizarea liniilor de înaltă tensiune și pentru a putea gestiona eficient energia regenerabilă, România își concentrează resursele pe construirea de noi centrale și pe modernizarea celor vechi, în timp ce numărul de prosumatori este în creștere. La finalul anului 2023, de exemplu, numărul prosumatorilor a crescut de zece ori față de începutul anului 2022, ajungând la 140.000. Potrivit sursei citate, fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, sublinia acum cinci ani, în 2020, că statul nu a făcut nimic în ultimii zece ani pentru a dezvolta capacitățile de regenerabile.

Regenerabilele, de la 30% din mixul global, aproape jumătate din resursele europene și doar 5% din mixul energetic românesc

În 2023, energia regenerabilă a reprezentat pentru prima dată mai mult de 30% din energia electrică mondială, marcând un punct de cotitură important în tranziția către surse de energie mai curate. Creșterea mondială a fost de la 19% în 2000 la peste 30% în 2023. Acest avans a încetinit consumul de combustibili fosili cu aproape două treimi în ultimii zece ani, în ciuda unei cereri globale în creștere pentru energie, arată Europa Liberă.

Energia solară a fost principalul motor al acestei creșteri, adăugând de peste două ori mai multă electricitate nouă decât cărbunele în 2023. Asta în condițiile în care combustibilii fosili continuă să joace un rol major în producerea energiei la nivel mondial, în special în sectoare precum transportul, industria grea și încălzirea. Mai exact, un studiu realizat de Energy Institute a relevat că, în 2022, combustibilii fosili reprezentau încă 82% din energia primară a lumii.

„În Europa, la nivelul anului 2023, regenerabilele au ajuns la 43% din mixul în producția de electricitate. S-a depășit pragul istoric de 40% și se duc aceste surse tot în sus., motivele fiind evidente: se încearcă eliminarea dependenței de importuri, decarbonizarea sectorului energetic (prin ralierea la Pactul Verde European și Fit for 55), iar aceste tipuri de surse de energie au costurile cele mai mici de producție pe întreaga durată de viață a activului, de departe mai mici decât fosilul și decât nuclearul și, ca atare, investitorii au fost foarte atrași de ele”, a explicat Corina Murafa.

Energia solară a devenit și cea mai ieftină sursă de electricitate în Europa, cu o creștere record de 24% în 2022, contribuind la evitarea unor costuri de 10 miliarde de euro pentru gaz în UE.

În acest context global și European însă, capacitatea fotovoltaică a României a reprezentat 5% din totalul energiei electrice produse în 2023, aport crescut și pe fondul creșterii numărului de instalații fotovoltaice noi, în special din partea prosumatorilor. Totuși, modernizarea infrastructurii naționale rămâne o provocare majoră. Pe deasupra, România continuă să și polueze enorm, ocupând locul al doilea în UE la emisiile de metan, în special din minele de cărbune abandonate. Reducerea consumului de combustibili fosili este într-adevăr vizibilă, dar în mare parte se datorează restructurărilor industriale, și nu inițiativelor energetice ambițioase, arată sursa citată.

Ce ține pe loc stabilitatea regenerabilelor în mixul energetic românesc

Și potrivit Corinei Murafa, problemele grave care se interpun stabilității regenerabilelor în mixul energetic din România țin foarte mult de infrastructură.

„Problemele sunt pe alte aspecte și țin de reziliența rețelei fiindcă dezvoltarea e neuniformă, și aici ar fi un rol al statului, de a stimula dezvoltarea de fotovoltaic măcar în toate regiunile țării, ba chiar cu accent pe cele unde nu prea s-a dezvoltat până acum, pentru că datele arată o radiație solară destul de uniformă”, a explicat experta în politici energetice.

Potrivit acesteia, ar trebui să se promoveze mult producția descentralizată, de dimensiuni mici, tocmai pentru a plusa reziliența rețelei, iar un accent deosebit ar trebui să fie pus pe stocarea comercială: „e abia la început la noi, dar merită investit fiecare leuț, astfel încât până în 2040 să fim mixul de zona de producție de electricitate complet decarbonizat”, a punctat Corina Murafa.

...citeste mai departe despre "Stagnarea gravă a investițiilor în rețeaua energetică ține România la coada Europei. „Momentul de duminică nu a fost unic” însă infrastructura nu face față" pe Ziare.com

Investiție de sute de milioane de euro în Petrobrazi. Ce planuri are OMV Petrom pentru rafinăria prahoveană
Investiție de sute de milioane de euro în Petrobrazi. Ce planuri are OMV Petrom pentru rafinăria prahoveană
OMV Petrom urmează să investească circa 750 de milioane de euro la Petrobrazi pentru a transforma rafinăria în primul producător major de combustibili sustenabili din regiune, potrivit unui...
Un nou parc fotovoltaic din vestul țării are undă verde pentru dezvoltare. Ce putere va genera proiectul energetic
Un nou parc fotovoltaic din vestul țării are undă verde pentru dezvoltare. Ce putere va genera proiectul energetic
Unul dintre cele două proiecte de parcuri fotovoltaice mari dezvoltate de PPC în Arad, preluate odată cu achiziția afacerilor Enel din România, urmează să obțină autorizația de...
#energie regenerabila, #energie regenerabila Romania, #energie regenerabila Europa, #eoliene Romania, #eoliene investitie, #fotovoltaice, #energie solara Romania , #Stiri Macroeconomie