Ce poate însemna pentru România o schimbare de viziune energetică la nivelul UE: "Nu este o veste rea"

Alegerile europene care s-au încheiat duminică, 9 iunie, aduc 720 de parlamentari europeni la Bruxelles. Negocierile pentru formarea unei majorități și desemnarea conducerii Comisiei Europene ar putea rezulta în schimbări importante pentru marile sectoare ale agriculturii, energiei și industriei.

Ziare.com a discutat cu Cristian Felea, analist de surse deschise, pentru a vedea ce perspective are Uniunea Europeană în a-și păstra ambițiile incluse în Pactul Verde.

Partidele de dreapta, care se regrupau în mandatul trecut sub stindardul popularilor europeni, par să fi câștigat cea mai mare parte a voturilor. În același timp, și politicienii de extremă dreaptă au intrat într-un număr mai mare în forul european. Conformația exactă a legislaturii nu este încă stabilită, dar discuțiile de la acest moment indică faptul că Ursula von der Leyen, care a condus Comisia în ultimii ani, ar putea primi un nou mandat.

În contextul în care Europa încă suferă de pe urma prețurilor mari la energie, prioritățile de mediu ar putea fi puse în plan secund, argumentează Cristian Felea, într-un interviu acordat Ziare.com.

"Mă aștept să vedem un rol mai mare acordat gazului natural în tranziția energetică decât era dispusă Comisia Europeană în prima parte a mandatului Ursulei von der Leyen, să spunem în anii 2020-2021. Strict pe impactul pentru România, faptul că gazului natural i se poate acorda sau i se va revedea rolul în tranziția energetică nu este un lucru rău. Noi tocmai ne pregătim să punem în valoare cel mai important zăcământ, pe care încercăm să-l deschidem în zona economică a Mării Negrei – cel din perimetrul Neptun Deep, pe care îl dezvoltă OMV Petrom și Romgaz. Deci, în condițiile anterioare, era pentru noi o problemă faptul că i se acorda gazului natural un rol în tranziția energetică destul de limitat și doar până spre orizontul anilor 2035. Acum, probabil că acest orizont va fi extins, iar importanța gazului natural în tranziția energetică va fi cu siguranță revăzută. Nu văd în asta neapărat un lucru rău", spune analistul.

Anul trecut, OMV Petrom SA a publicat un raport pregătit de un consultant extern, în care autorii subliniau că proiectul Neptun Deep ar avea amprentă de carbon negativă. Acest lucru l-ar face compatibil cu obiectivele de mediu asumate de România. În același timp, activiștii pentru mediu au criticat această caracterizare ca incorectă, spunând că proiectul va fi unul poluant. Ziare.com a acoperit pe larg subiectul aici.

Competiția pentru resurse

În ultima parte a mandatului Comisiei von der Leyen, relația Uniunii Europene cu China a intrat în prim-plan. Liderii europeni și-au manifestat dorința de a se desprinde de China, atât din prisma importurilor industriale, cât și din perspectiva dependenței de resurse primare. Aceste mutări au creat tensiuni, descrise uneori ca fiind un ”război comercial” . Miercuri, 12 iunie, Comisia a anunțat că va crește tarifele vamale pe mașinile electrice chineze, ducând conflictul economic la un nou nivel.

"La fel, nu văd, de exemplu, un lucru rău dacă, atunci când vorbim de electrificare, regândim politicile privind mobilitatea. Este nevoie oare să mergem pe formula radicală a mașinilor electrice? Acestea ne creează o dependență față de anumite resurse, unde competiția cu China este cumva inegală, pentru că la ei se află multe dintre resursele care permit construirea unor baterii eficiente. Din partea chineză vin tot felul de soluții de mobilitate puternic subvenționate, dar putem găsi o nouă formulă. De exemplu, este o variantă să avantajăm mobilitatea hibridă, adică soluții unde camioanele și autoturismele vor merge mai degrabă pe modelul japonez al motoarelor foarte eficiente, care propulsează vehiculele atât pe varianta electrică, cât și pe varianta arderii interne. S-ar putea să vedem o confruntare cu China care să nu mai fie atât de inegală. Sigur, pentru asta e nevoie de reindustrializare, este nevoie să avem din nou minerit, este nevoie să investim din nou, de exemplu, în crearea de montoare termice mult mai eficiente", subliniază Felea.

Inclusiv România revine pe harta resurselor din adâncurile pământului. În aprilie, o companie susținută de un fond de capital privat american a anunțat că a primit o concesiune minieră pentru exploatarea resurselor de magneziu în Budureasa, județul Bihor. Producția de metal în pe care și-o propune compania în cauză ar reprezenta 9% din producția globală.

Viitorul politicilor verzi

Una dintre cele mai cunoscute ambiții ale Executivului european este Pactul Verde – o serie de măsuri și strategii care țintesc să facă Uniunea neutră din punct de vedere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Pachetul de politici vizează stimularea producției de energie regenerabilă, renovarea verde a clădirilor și refacerea biodiversității, printre altele. Pactul Verde a început cu mari ambiții, dar acestea au fost frânate succesiv, odată cu intervenția reprezentanților industriei și a agriculturii.

"Pactul Verde ne-a permis și ne permite în continuare să facem diferența la nivel global. Europa nu este China, Europa nu este Statele Unite. Europa are anumite viziuni și anumite politici diferite de aceste două state și ele ar trebui să fie văzute în termen de oportunitate. Sigur, dacă judecăm lucrurile prin perspectiva cui construiește cele mai multe mașini electrice sau electrifică cel mai repede, ne uităm la China. (...) Statul chinez favorizează acum electrificarea, iar, pentru asta, statul nu are limite și opreliști în cheltuirea banului public. În Uniunea Europeană există câteva reguli legate de competitivitate, care nu ne permit să susținem sau să subvenționăm oricât, orice, oricum, oricând. Asta, din simplul motiv că încercăm să lăsăm piața liberă, nu să o controlăm, așa cum o fac chinezii", argumentează Felea.

Aceste avantaje date de Pactul Verde au ajuns să fie puse sub semnul întrebării, în contextul în care cursa de a ajunge din urmă SUA și China s-a intensificat.

"Statele Unite au anumite politici legate de exploatarea resurselor lor energetice și dispun de astfel de rezerve într-o mai mare măsură decât Europa. Și se pune problema: de ce nu le-am exploata și în Europa? În condițiile în care economia americană are destul de probleme și aceste probleme sunt și ideologizate și folosite într-o fel ca armă politică în competiția dintre partidele mari. De ce să nu încercăm să dispunem de avantajele pe care le avem și să ne exploatăm resursele, să le exportăm și așa mai departe? Statele Unite au devenit un exportator net de produse petroliere sau de gaz lichefiat, de exemplu", a spus analistul.

Adunând aceste circumstanțe și trăgând linie, liderii Uniunii Europene au decis să echilibreze balanța priorităților și au pus mai mult accent pe obiectivele de refacere a producției industriale. Acesta a devenit un punct des întâlnit în discursurile șefilor de stat influenți din vestul Europei, precum Emmanuel Macron. Renașterea industriei pare să fi căpătat mai mult având, prin comparație cu politicile verzi, arată analize recente.

"Din acest motiv, pe sfârșitul mandatului Ursula von der Leyen, au fost introduse nuanțe serioase în ceea ce privește politica Pactului Verde. Am venit cu conceptul de reindustrializare, care, fără să nege câteva din perspectivele Green Deal, vine și adaugă stringențe noi. Știm deja că se încearcă redeschiderea unor depozite naturale pentru minerit, ceea ce în ultima perioadă în Europa nu se mai făcuse, pentru a rezista competiției internaționale. China a pus monopol pe mineralele sensibile, utilizate chiar și în industria energetică pentru generarea de energie fotovoltaică sau pentru electrificare. Sunt câteva nuanțe care nu puteau să scape unor politicieni serioși și Comisia Europeană a făcut pași în această direcție și vom vedea nuanțe și mai serioase în următorul mandat, chiar dacă vom rămâne cu o comisie condusă de Ursula von der Leyen", a mai spus Cristian Felea.

Interviul poate fi urmărit integral mai jos.

...citeste mai departe despre "Ce poate însemna pentru România o schimbare de viziune energetică la nivelul UE: "Nu este o veste rea"" pe Ziare.com

Energie regenerabilă la îndemâna afacerii tale: avantajele pompelor de căldură

Într-un context economic și legislativ în continuă schimbare, companiile din România caută soluții eficiente și sustenabile pentru reducerea costurilor operaționale și optimizarea...