Investitiile straine la Cluj, blocate din lipsa de spatiu

Luni, 31 Octombrie 2005, ora 03:26
1128 citiri

Cateva zeci de investitii straine masive, a caror valoare depaseste un miliard de euro, nu-si gasesc locul in Cluj din lipsa de spatiu. Autoritatile judetene si locale cauta in continuare solutii, insa sunt depasite nu doar de situatia spatiilor care le apartin, ci si de numarul investitorilor si de solicitarile acestora. Parcul industrial Tetarom I, cu 14 hectare de teren, este deja ocupat in pofida scandalurilor pe care le-a provocat din cauza functionarii sale in preajma Muzeului Etnografic A"Romulus VuiaA".

A"Avem solicitari pentru inca minim 100 de hectare din partea unor investitori straini, dar inca nu suntem in posesia unor asemenea suprafete. Clujul este deficitar la acest capitol, insa ne straduim sa rezolvam si aceasta problemaA", a declarat primarul Clujului, Emil Boc.

El spune ca solutiile sunt cautate in colaborare cu Consiliul Judetean, cu atat mai mult cu cat investitii majore vizeaza zona suburbana a orasului, respectiv terenurile din imediata apropiere a Clujului.

A"Avem contracte de investitii semnate de curand, in valoare de 115 milioane euro, de 75 de milioane euro. Firme precum Gaboni si Zamperla din Italia investesc in infrastructura Clujului 70, respectiv 20 de milioane de euroA", a precizat Emil Boc. El spune ca amplasarea orasului aproape de frontiera cu Uniunea Europeana si forta de munca bine pregatita sunt doar cateva dintre atuurile Clujului.

Totusi, deficitul de terenuri din Cluj nu pare sa aiba o rezolvare prea apropiata. Dezvoltarea orasului este limitata pentru ca deja a ajuns la limita granitelor cu satele si comunele vecine. Foarte multe investitii si companii si-au deschis afaceri in aceste comune. in acest context, Clujul ar avea nevoie sa devina o zona metropolitana pentru a se putea decongestiona. Mai mult, conform statisticilor, in ultimii doi ani investitiile in infrastructura de drumuri judetene a Clujului a fost zero, iar fondurile preconizate a fi alocate din buget in 2006, respectiv in 2007 lipsesc si ele.

Zone neatractive

Oficialii CJ Cluj spun ca sunt zone in judet neatractive pentru investitori, cum ar fi comuna Aghiresu sau orasul Huedin. Lipsa utilitatilor, in special a retelei de gaz metan din zona a A"gonitA" mai multi investitori, iar zona continua sa ramana subdezvoltata din punct de vedere economic, cu toate ca poate oferi teren suficient amplasarii investitiilor straine.

A"Costurile pentru construirea magistralei de gaz metan in zona acestor localitati s-au dovedit enorme si cu toate eforturile noastre aceasta nu s-a putut realizaA", a precizat purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Cluj, Cornelia Trif. In acest context, exista deja un decalaj de dezvoltare economica puternic intre comunele-satelit ale orasului cum ar fi Floresti, Feleac, Baciu sau Apahida, care deja gazduiesc investitii gen Metro sau Praktiker.

Evidente lipsa

A"Nu avem o evidenta clara a numarului de investitori care au venit in Cluj nici macar in ultimul an, cu atat mai putin putem sti cu exactitate numarul celor care au poposit la Consiliul Judetean inainte de 2005, sub administratia FunarA", a declarat purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Cluj, Cornelia Trif. Ea mai spune ca in ultimul an peste 200 de investitori straini au vizitat Clujul, dintre acestia au venit ulterior cu oferte concrete de investitii care in marea lor majoritate depasesc suma de 75 milioane de euro.

Turism in stil italian

Unul dintre cei mai mari investitori care se pregateste sa intre pe piata clujeana in acest moment este un consortiu de firme italiene, apartinand regiunii Trento. A"Agentia de Dezvoltare a Regiunii Trento este actionarul unui grup de firme care detine deja 12 statiuni de schi nu doar in Italia. Investitia pe care Agentia vrea sa o realizeze la Baisoara se va ridica la aproximativ 70 milioane de euroA", a mai declarat Trif. Ea mai spune ca statiunea de schi va fi dotata la standarde europene si ca turistii vor fi in marea lor majoritate tot europeni. S-a pus problema infrastructurii precare din zona, iar investitorii italieni dupa discutiile avute cu oficialii clujeni au ajuns la concluzia ca vor fi nevoiti sa rezolve si problmema drumurilor.

Investitiile anului 2004 la Cluj

Numarul de sucursale ale companiilor multinationale la Cluj atinge cifra de 258 si nu trece de pragul a 5% din totalul societatilor comerciale inregistrate.

Capitalul strain investit in anul 2004 s-a ridicat la 225 de milioane dolari, suma mai mica in comparatie cu nivelul atins de orase ca Timisoara sau Sibiu. Cei mai numerosi investitori au fost cetatenii germanii, care au deschis 498 de firme in judet, cu investitii cifrate la 8,7 milioane dolari, urmati de investitorii unguri care au deschis 470 de firme. Totusi, investitorii maghiari, desi au infiintat un numar mai mic de firme in Cluj, au investit sume mai mari, situandu-se pe primul loc la valoarea sumei investite, cu 117 milioane dolari in 2004. Cu 957 de firme infiintate in judet, italienii se claseaza pe locul trei in clasamentul investitorilor, iar aportul lor de capital se cifreaza la 21 milioane dolari. In anul 2004, cei mai consistenti investitori ca volum de capital investit raportat la numarul de firme infiintate au fost investitorii spanioli care au deschis doar 39 de firme, dar au investit 6,7 milioane dolari, iar investitorii care au adus cei mai putin bani, dar au deschis cele mai multe firme in Cluj sunt americanii, care au infiintat 171 de societati comerciale, dar au investit doar 2 milioane dolari in economia judetului Cluj.

Iulia Manea

Averea