Privatizarea curentului electric in Romania

Joi, 21 Iunie 2007, ora 15:22
1413 citiri

HETI VILAGGAZDASAG (Ungaria), 21 iunie 2007 - Daca se va confirma acuzatia de coruptie, este posibil sa nu mai aiba loc incheierea unui acord de privatizare - cel de-al treilea in ordinea importantei in Romania - in pofida faptului ca a fost si astfel nevoie de un an pentru a-l putea semna.

Amanarea incheierii unei importante actiuni de privatizare a trebuit sa fie amanata din cauza unei dispute politice interne. Toamna trecuta, declansand o criza guvernamentala de mai mica anvergura, presedintele Traian Basescu a hotarat ca trebuie verificate actiunile de privatizare anterioare din sectorul energetic care, in opinia sa, au fost defavorabile pentru Romania.

Astfel, contractul de privatizare al intreprinderii regionale de furnizare a energiei electrice, Electrica Muntenia Sud(EMS), pregatit deja de mai multe luni pentru a fi semnat, nu a putut fi incheiat, deoarece nici statul roman si nici cumparatorul italian, firma Enel, nu l-au putut semna.

Nici semnarea de acum a contractului nu a fost posibila decat la o a doua incercare. Presedintelui Enel, Fulvio Conti, convocat pentru 7 iunie in Romania, i s-a comuncat la aeroportul din Bucuresti ca dupa o amanare de un an ceremonia festiva a predarii actiunilor nu poate avea loc, pentru ca s-a omis publicarea la termen in Monitorul Oficial a hotararii guvernamentale. Desi in opinia mai multor firme concurente, cum ar fi RWE din Germania, intreprinderea italiana a platit un pret foarte bun pentru furnizorul energiei electrice de langa Bucuresti.

Pentru pachetul majoritar de 50% plus unu, EMS a platit 395 milioane de euro, urmand ca mai tarziu sa detina, prin majorarea capitalului cu alte 425 de milioane de euro, 67,5% actiuni. Astfel statul incaseaza pentru un singur furnizor de energie electrica de trei ori mai mult fata de ce a primit in total pentru celelalte patru firme energetice.

Piata furnizoare de energie electrica a fost impartita la mijlocul anilor '90 filialelor Electrica care au ramas insa pana la privatizare dependente de intreprinderea mama. Dintre cele opt furnizori regionali, au ajuns pana acum cinci pe maini private. Mai intai, Enel a cumparat furnizorul din Dobrogea cu sediul la Constanta, pe urma cel banatean coordonat de Timisoara. Mai tarziu, grupul german E.On a cumparat filiala Electrica din Moldova, iar firma ceha CEZ pe cea din Oltenia cu sediul la Craiova.

Prin achizitionarea, acum, a intreprinderii EMS, Enel si-a majorat participarea pe piata din Romania la 29,7%, distantandu-se clar de CEZ si de E.On. Rolul principal ii revine si in continuare statului roman, care este proprietarul furnizorului din Transilvania cu sediile la Cluj si Brasov, respectiv al intreprinderii regionale coordonate din centrul zonei petroliere din Muntenia, Ploiesti.

Exista mai multi solicitanti interesati de cele doua mari intreprinderi din Transilvania, atat RWE, cat si E.On. Cele mai mari sanse pentru obtinerea firmei cu sediul la Ploiesti pare sa aiba firma CEZ, dar este posibil sa intervina si firmele Iberdola (Spania) si Gas de France care au abandonat la tenderele anterioare. Firma Enel nu doreste sa concureze dar se teme ca nu cumva vreun concurent anterior al sau sa nu recunoasca privatizarea EMS.

Procurorii care doresc sa intre in gratiile presedintelui roman incearca acum sa demonstreze ca Enel a fost informat despre ofertele concurentilor prin intermediul a doi functionari de la banca de investitii Credit Suisse First Boston, consilier pentru privatizare, si anume bulgarul Stamen Stancev si rusul Vadim Beniatov. Conform opiniei procurorilor care se bazeaza pe existenta unor interceptari telefonice, urmele duc la fostul ministru Codrut Seres (PC), impotriva caruia s-a declansat o ancheta penala.

Daca acuzatiile se vor dovedi reale, oricare din concurentii Enel poate cere anularea acordului de privatizare.Privatizarea celor trei filiale Electrica este programata pentru 2006. Insa Ministerul Economiei, comasat recent cu Ministerul Finantelor, se ocupa in momentul de fata cu elaborarea unei strategii energetice pe termen mediu si abia dupa adoptarea acesteia va trece la pregatirea vanzarilor.

Potrivit planurilor, in doi ani Electrica s-ar transforma in intreprindere de producere a energiei electrice si ar activa in primul rand in zona litoralului Marii Negre, Dobrogea, ar actiona centrale eoliene si ar achizitiona sau ar construi in Carpati mai multe hidrocentrale mai mici.

<b>Bloombiz</b>

(Sursa: <a href=http://rador.srr.ro/ target=_blank>Rador</a>)