Agile dupa Pandemie (de Stefan Bargaoanu)

Joi, 25 Iunie 2020, ora 18:18
1266 citiri
Agile dupa Pandemie (de Stefan Bargaoanu)
Agile este o filosofie, după cum mărturisește chiar autorul ei, iar nu o metodologie

It's difficult to make predictions, especially about the future

(attributed to) Niels Bohr

Dintre toate cele cate le-a anuntat Hollywood-ul ca vor veni peste noi, de data aceasta a venit Pandemia. Meteoritul, Super-vulcanul, Clima, Extraterestrii, AI-ul scapat de sub control si celelalte raman pe alta data. Sfarsitul lumii nu stim daca va veni si el tot acum (si din cate inteleg, aceasta ar fi si ideea cu sfarsitul lumii), dar daca ar fi sa credem ceea ce tot auzim, lumea in care ne vom intoarce dupa nu va mai fi la fel ca cea de dinainte.

Nu putini sunt cei care spun ca o parte dintre concluziile care se vor trage in urma experimentului social urias de distantare si lucru de acasa in care participam cam fara voia noastra vor schimba definitiv domenii intregi de activitate, fie ca vrem, fie ca nu.

Ca agilist distantat social si consemnat la domiciliu, am indeajuns de mult timp pe mana printre altele si pentru a reflecta si ma intreba cum va fi Agile dupa Pandemie?

Pentru a incerca un raspuns, cred ca ar fi de ajutor dar si relevant sa pornim de la situatia in care se afla in contextul actual Lean, fratele mai mare al Agile. Este relevant sa vorbim despre Lean deoarece, pentru a reusi la nivelul organizatiilor asa cum a reusit la nivelul echipelor, Agile este imbinat cu Lean, de aceea vorbim de ceva vreme despre Lean-Agile ca fundament teoretic si practic pentru scalarea Agile la nivelul organizatiilor intregi, mai ales a celor mari. Aceasta nu este o alaturare artificiala, atat abordarile Lean, cat si cele Agile fac parte din aceeasi gandire Lean (Lean Thinking).

Odata cu aparitia primelor probleme in aprovizionarea cu echipamente medicale, mai ales cele de protectie, multi au aratat imediat cu degetul catre Lean si al sau Just-In-Time: din cauza Lean, spitalele nu a avut stocuri suficiente din materialele necesare intr-un moment de stres maxim asupra sistemului sanitar! Lean/JIT este scos vinovat in aceste zile pentru toate sincopele initiale in aprovizionarea cu bunuri de prima necesitate de toate felurile, de la masti de protectie, la cele de igiena personala.

Discutia este mai larga si depaseste cadrul acestui scurt articol, dar stim ca Just-In-Time nu inseamna pur si simplu lipsa stocurilor, ci presupune realizarea in timp si cu truda a unui sistem de aprovizionare care nu mai are nevoie de stocuri deoarece are capacitatea sa produca la cerere strict ce se cere, cat se cere, cand se cere. Lean/JIT nu inseamna deloc lipsa stocurilor de urgenta si cu atat mai putin transferul stocurilor de la furnizori aflati peste mari si tari.

Oricum ar fi, Lean are parte acum de o critica severa careia va trebui sa-i raspunda pentru a-si pastra relevanta.

Si in legatura cu Agile apar intrebari la care miscarea trebuie sa poata da raspunsuri satisfacatoare pentru a-si putea pastra relevanta si utilitatea:

 Cum mai formam o echipa daca nu mai suntem fizic unii langa altii?

 Cum ramane cu echipele de echipe, cum ar fi trenurile din SAFe?

 Cum ne mai ajutam unii pe altii si cum ne mai responsabilizam unii pe altii daca ne vedem mai ales pe ecrane?

 Cum tinem o anumita ceremonie online?

 Cum ramane cu panoul de task-uri?

 Cum raportam progresul?

 Cum vom cere si cum vom primi feedback?

 Cum mai suntem de ajutor echipelor daca nu interactionam cu ele decat in sedinte online?

 Ne mutam cu totul in Jira/Zoom/altele?

Aceste intrebari, si multele altele care mai sunt, merita raspunsuri punctuale, raspunsuri care depind in intregime de contextul specific organizatiei sau echipei. Ceea ce putem face este sa cautam cheia in care trebuie date aceste raspunsuri, adica abordarea care ofera sansele cele mai mari pentru a ajunge la raspunsurile corecte.

Aceasta cheie este definitia clara si corecta a ceea ce este si nu este Agile: Agile este o filosofie, nu o metodologie. Agile este un mod de a gandi definit de valori, ghidat de principii si manifestat in multe si diferite practici. Daca vrem sa stim cum se va transforma Agile, trebuie sa ne lamurim daca acest fel de a gandi va mai fi relevant, chiar daca o parte dintre practicile care il implementeaza vor trebui modificate ori abandonate si inlocuite cu altele, mai potrivite, asa cum poate va fi modificat JIT in cazul Lean.

Agile este o filosofie care spune in esenta doua lucruri: trebuie sa putem raspunde la schimbare si trebuie sa ne imbunatatim continuu felul in care ne facem treaba.

Aceasta filosofie si-a gasit expresia in Manifestul Agile lansat in 2001, manifest care a inceput Miscarea Agile. Continutul manifestului a fost formulat ca si concluzii extrase din practica de catre creatorii primelor abordari de tip Agile, cum sunt Scrum, eXtreme Programming, DSDM si altele.

Precum Lean a aparut ca solutie alternativa la productia in loturi mari si sortiment destul de uniform pentru cei care aveau de produs in loturi mici si sortiment destul de neuniform, Agile a aparut ca alternativa la abordarile clasice, predictive, pentru dezvoltarea de produse afectata de incertitudine atat in ceea ce priveste ceea ce trebuie facut, cat si felul in care trebuie facut, cele doua filosofii fiind astfel in mod clar inrudite.

Cu alte cuvinte, Agile a aparut pentru ca lumea s-a dovedit altfel decat contau abordarile anterioare ca ar fi. In aceste conditii, de continua transformare a ecosistemelor, Agile isi va pastra sau creste relevanta si in anii care vor urma.

Nici nu conteaza in al catelea val de Agile mai suntem (da, si Agile vine in valuri!), dar daca Agile ne pregateste pentru ceva, atunci ne pregateste pentru ceea nu ne putem pregati cu adevarat. Nu stiu cum arata acum Gantt-urile facute cu trei luni in urma de catre echipele si organizatiile clasice, dar echipele si organizatiile agile sunt mai pregatite sa pivoteze decat oricare altele, mai repede, cu mai putina durere si cu costuri mai mici.

Filosofia Agile a devenit mainstream si abordarile care implementeaza aceasta filosofie sunt folosite in tot felul de contexte.

Este adevarat ca unele abordari si practici de tip Agile se vor dovedi mai potrivite noii realitati decat altele. Daca vom lucra mai mult de acasa, atunci multe dintre interactiunile dintre noi vor arata altfel. Dar aceasta nu este deloc o noutate, schimbarea si invatamintele trase din ea sunt singura constanta a miscarii inceputa in 2001.

Incet, dar sigur, provocarea este reprezentata de trecerea de la adoptarea unei metodologii de tip Agile in cadrul echipelor la Agilitatea Organizationala, imbratisata de toata organizatia. Putem sa facem Scrum mai bine decat Sutherland si Schwaber, ori Kanban mai bine decat Anderson si tot sa esuam in a fi o organizatie agila. Sunt lucruri diferite, iar neintelegerea completa, confuzia acestor abordari, mai ales la nivelul leadershipului, are efecte dramatice.

Agile nu a fost niciodata, in principal, despre anumite roluri, evenimente, artefacte si reguli, ci despre a raspunde la si a produce schimbare prin livrarea de produse inovatoare cerute pe piata inaintea celorlalti. Cu mare probabilitate, abordarile Agile consacrate vor fi inlocuite de altele, mai noi si mai potrivite contextului.

Lean si Agile sunt supuse acum incercarilor si au sansa sa dovedeasca faptul ca sunt de folos organizatiilor.Cred ca ambele vor reusi si vor fi inca si mai relevante pentru ca ambele conteaza mai mult pe oameni si ambele considera schimbarea ca singura certitudine.

Cred ca in continuare va trebui sa livram mai mult cu mai putin, va trebui sa livram valoare devreme, repede si continuu, pe baza de feedback obtinut devreme, repede si continuu.

Cred ca in continuare colaborarea va fi mai buna decat ierarhizarea si transparenta mai buna decat secretul.

Chiar daca - ori mai ales pentru ca? - vom lucra de acasa, in continuare va trebui sa gasim un ritm sustenabil, benefic tuturor, pe care sa-l sustinem pe termen nelimitat.

Nu in ultimul rand, cred ca se va pune inca si mai acut problema imbunatatirii felului in care lucram, adaptarii lui la circumstante noi si diferite.

Altfel spus, pentru a supravietui si prospera va trebui sa fim si mai agili, la nivel de individ, echipa, organizatie, sistem, decat am fost pana acum.

Bineinteles, nu toate organizatiile vad lucrurile in felul acesta. Intalnesc in zilele acestea destule exemple de manageri care, speriati de faptul ca pierd controlul situatiei pentru ca oamenii lucreaza de acasa, departe de ochiul lor atent, strang surubul cerand raportari zilnice si impart munca in activitati care sa poata fi realizate relativ independent, cu un minim de colaborare intre membrii echipelor (de fapt nici nu mai putem vorbi in acest caz de echipe, ci doar de niste grupuri de lucru), astfel incat oamenii sa poata fi urmariti individual. Si, cine stie, poate aceasta abordare chiar este potrivita contextului lor.

Dar, are acest mod de operare sanse de reusita atunci cand vorbim de demersuri complicate cum este dezvoltarea de produse noi si inovatoare, mai ales la scara mare? Pentru acele situatii, increderea trebuie pusa in oameni, iar managerii vor pastra controlul necesar prin intermediul cadrelor de tipul SAFe. Tocmai pentru ca multi vor lucra mai mult de acasa, ajutorul oferit de aceste cadre va fi pretuit mai mult decat pana acum: de exemplu, evenimentele de planificare precum PI Planning-ul vor juca un si mai mare rol de socializare, de aliniere la o misiune comuna.

Nu stiu cum va arata lumea de maine si nici nu incerc sa ghicesc. Dar sunt gata sa pariez ca in ea vor continua sa reuseasca mai ales organizatiile care deja au adoptat agilitatea ca valoare fundamentala, cele care se vor stradui in continuare sa raspunda mai repede si in feluri tot mai inovatoare nevoilor clientilor, angajatilor si societatii in ansamblul ei. Si mai sunt convins ca se vor folosi in continuare si de Agile pentru a face aceasta. Agile se va schimba odata cu lumea!

#filosofie, #educatie, #aprovizionare , #Etica profesionala