România ocupă ultimul loc între țările blocului comunitar în privința utilizatorilor de internet care apelează la cursuri sau alte materiale de învățare online.
În Olanda, țara care se află pe primul loc la acest capitol în UE, ponderea este de cinci ori mai mare decât în țara noastră.
Tendința ce poate fi observată în România este inversă celei europene: În timp ce în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană ponderea utilizatorilor de internet care aleg varianta online pentru educația lor crește, la noi este în scădere puternică.
Ponderea se apropie de o treime la nivel european
La nivelul UE, 30% dintre utilizatorii de internet cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au raportat că au în 2023 au făcut un curs online sau au folosit materiale de învățare online în cele trei luni anterioare sondajului.
Este o evoluție în creștere față de 2022, când procentul era de 28%, cu două procente mai mic.
Cu 54%, Olanda a avut în 2023 cea mai mare pondere, a urmat Finlanda, cu 53%, Suedia, cu 48%, Spania 47% și Estonia 45%.
La polul opus, efectuarea de cursuri online sau utilizarea materialelor de învățare online nu a fost foarte frecventă în România (10%), Cipru (16%), Bulgaria și Grecia (ambele 17%) și Polonia (18%).
În general, participarea la educația online în 2023 a crescut comparativ cu 2022, iar ponderea persoanelor care fac cursuri online sau care folosesc materiale de învățare online s-a majorat în majoritatea țărilor UE.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Olanda (+12%), Suedia (+7%) și Malta, Estonia și Croația (toate trei +5%).
De cealaltă parte, scăderi au fost observate în Grecia (-12%), Cipru (-5%), Austria și Slovenia (ambele -2%).
România, contra curentului
În România, ponderea persoanelor care fac cursuri online sau care folosesc materiale de învățare online a crescut cu aproximativ un procent în 2023, față de 2022, la 10,31% de la 9,1% cu un an în urmă, însă pe fondul unei evoluții puternic descrescătorare.
Astfel, potrivit datelor Eurostat, în perioada de dinaintea pandemiei de coronavirus această pondere era de 23,37% în 2017 și 19,37% în 2019, dublă decât în prezent.
În 2020, anul pandemiei de coronavirus, în mod paradoxal ponderea s-a prăbușit la 10,27%, deși factorii de decizie de la ministerul Educației au închis școlile și au mizat pe învățământul online.
În 2021 a avut loc un ușor reviriment, la 12,32%, pentru ca anul 2022 să aducă o nouă prăbușire, la doar 9,1% a ponderii persoanelor care au ales varianta cursurilor on-line.
La nivel european, tendința este inversă, fiind în creștere susținută. Dacă în 2017 ponderea era de 19,13%, a crescut până la 21,35% în 2019 și 26,63% în 2020.
Poate fi remarcat saltul mai mare de 5 procente din 2020, anul pandemiei de coronavirus și al trecerii școlilor în online în majoritatea țărilor din UE, pentru ca ulterior tendința crescătoare să continue: 30,92% în 2021, 28,16% în 2022 și 30,04% în 2023.
Articol realizat in colaborare cu Risco.ro
...citeste mai departe despre "România, ultimul loc în Uniunea Europeană în privința cursurilor și a educației on-line!" pe Ziare.com