Banii europeni, pe punctul de a pleca din țară. De ce luna februarie este critică pentru România

Februarie 2025 este o lună de foc pentru economia României. Pe fondul unei perspective economice interne tot mai fragile, România face față cu greu nu doar tensiunilor din politică, ci și repercusiunilor latente ale unui ecosistem geopolitic trepidant. Evaluarea Fitch Ratings de luna aceasta, a doua într-un termen foarte scurt după cea din decembrie 2024 – atrasă de primul tur de scrutin al prezidențialelor, care a pus în vârful clasamentului un candidat ultranaționalist, cu afinități de extremă-dreapta –, va decide dacă țara își păstrează statutul de destinație recomandată pentru investiții sau dacă riscă retrogradarea la categoria „junk”, ceea ce ar descuraja masiv capitalul străin.

În acest context, investițiile străine directe (ISD) și stabilitatea financiară devin factori critici în ecuația economică a anului. Potrivit unui raport recent al Institutului European pentru Studii Economice (IES), deși România a înregistrat progrese masive în atragerea investițiilor străine în ultimii ani, birocrația excesivă și lipsa de predictibilitate rămân principalele bariere pentru investitori.

Investițiile atrase de România nu sunt de ajuns pentru a proteja țara de riscurile economice

Între 2013 și 2022, România a atras investiții străine în valoare de 107,9 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 80% față de deceniul anterior. Țara a devenit, puțin câte puțin, o destinație atractivă pentru investiții, în special în sectoare precum producția industrială și tehnologia informației. Cu toate acestea, raportul IES subliniază că „birocrația excesivă și costurile ridicate de conformitate continuă să descurajeze investitorii”.

În acest sens, economistul Radu Nechita, co-autor al raportului IES, avertizează că România trebuie să acționeze rapid pentru a preveni o criză a încrederii în economie: „România are un potențial semnificativ de creștere economică, dar pentru a atrage mai multe investiții este necesară o reformă profundă a birocrației și a reglementărilor care îngreunează accesul la piață. Investitorii caută predictibilitate și flexibilitate, iar România trebuie să demonstreze că este capabilă să ofere acest mediu economic competitiv”.

Practic, cu toate că ISD-urile au crescut în ultimul deceniu, România rămâne vulnerabilă din cauza lipsei unor politici fiscale stabile și a infrastructurii deficitare. „Deși România își întărește poziția în cadrul pieței unice a UE, provocările structurale, precum infrastructura deficitară și inconsistențele de reglementare, pot limita potențialul său”, arată raportul IES.

Evaluarea Fitch și riscul României de a fi retrogradată

În decembrie 2024, Fitch Ratings a revizuit perspectiva României de la stabilă la negativă, iar în ianuarie 2025, S&P Global a urmat aceeași direcție. Acest lucru înseamnă că, dacă țara nu demonstrează măsuri concrete de consolidare fiscală și stabilitate economică, riscă să fie retrogradată la categoria junk – o etichetă care ar face finanțarea externă mai scumpă și ar putea alunga investitorii străini.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a negat însă această posibilitate, susținând ferm că România nu va ajunge în această situație: „Este exclus (să ajungem la „junk”). Ne uităm la indicatorii economici, ne uităm la dezvoltarea economică, la soliditatea economiei românești, la bugetul făcut pe 7% și angajamentul Guvernului pe acest buget. Exclus”, a declarat acesta în briefingul de presă de după ședința Guvernului din februarie.

Totuși, ministrul recunoaște că semnalele din partea agențiilor de rating sunt îngrijorătoare și că Guvernul trebuie să acționeze rapid: „Noi am recepționat aceste semnale de outlook negativ de anul trecut și din luna aceasta și tocmai de aceea Guvernul a luat deciziile pe care le-a luat și e exact pe o stabilizare a deficitului și pe o reducere treptată, an de an”.

Speculații în vederea unei posibile perspective pozitive în ceea ce privește ratingul de țară pot fi făcute și după vizita delegației Fondului Monetar Internațional (FMI) la București, desfășurată între 3 și 7 februarie. Economiștii FMI nu au venit, se pare, cu solicitări urgente și stricte pentru România. Ministrul Finanțelor a precizat atunci că „delegația FMI nu a cerut măsuri drastice, majorări de taxe sau măsuri de austeritate”, contrazicând speculațiile publice din ultimele săptămâni.

În cadrul discuțiilor cu FMI, Guvernul României și-a reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a implementa politici care să mențină echilibrul macroeconomic. „Prin restabilirea treptată a echilibrului bugetar, vom putea evita exact acele măsuri dureroase pe care România a fost nevoită să le ia în timpul crizei din 2009 și care, pe bună dreptate, încă generează temeri în rândul opiniei publice”, a transmis ministrul Finanțelor.

Oficialii români au reiterat atunci că „România trebuie să își recâștige încrederea partenerilor internaționali și a investitorilor, iar acest lucru este posibil doar prin respectarea angajamentelor asumate și prin aducerea stabilității și predictibilității în finanțele țării”.

Ce trebuie să facă România pentru a menține investițiile?

Conform raportului IES, România are nevoie de reforme clare și rapide pentru a rămâne atractivă pentru investitori. „Pentru a contrabalansa presiunile competitive din partea SUA și Chinei, UE ar trebui să ofere stimulente pentru investiții străine directe (ISD), în special în domeniul tehnologiilor verzi și al producției high-tech”, iar țara noastră trebuie să profite de aceste inițiative pentru a atrage capital suplimentar.

Totodată, schimbările recente din politicile economice europene afectează fluxurile de investiții, ceea ce impune o strategie bine definită la nivel național. „Schimbările recente în structura și fluxurile investițiilor străine directe (ISD) au adăugat nuanțe suplimentare acestei discuții despre deglobalizare. Ajustările politicii fiscale au modificat fluxurile de investiții în unele centre europene, dar, per ansamblu, stocul de ISD din UE a demonstrat reziliență”, se arată în raport.

În acest context, România trebuie să demonstreze că poate oferi un mediu de afaceri stabil, cu reglementări previzibile și costuri administrative mai reduse. Simplificarea accesului la piață, reducerea birocrației și consolidarea infrastructurii sunt factori esențiali pentru menținerea și creșterea fluxului de investiții străine directe.

Mai exact, dacă măsurile necesare nu vor fi luate rapid și într-un scenariu în care țara noastră se îndepărtează și mai mult de liniile de dialog stabilite cu greu, timp de decenii, cu partenerii vestici, România riscă să piardă nu doar investitori strategici, ci și încrederea agențiilor de rating, ceea ce ar duce la o deteriorare suplimentară a perspectivei economice. Într-o Europă în care fiecare stat concurează pentru capital străin, autoritățile sunt luna aceasta – și anul acesta, in extenso – într-o poziție critică în care trebuie să acționeze ferm pentru a-și proteja poziția și a evita scenariul unei retrogradări care se va regăsi în fiecare detaliu al vieții și nivelului de trai nu doar al sectorului privat, dar și al românilor de rând.

...citeste mai departe despre "Banii europeni, pe punctul de a pleca din țară. De ce luna februarie este critică pentru România" pe Ziare.com

Probleme economice pentru Putin: Ce dobândă plătește la bancă un rus în comparație cu un român

Rusia a menţinut vineri dobânda-cheie la 21%, în timp ce guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a avertizat asupra riscurilor inflaţioniste şi a exclus reducerea dobânzii...

Instituțiile de stat trebuie să-și reducă numărul de angajați, declară ministrul de Finanțe

Instituțiile de stat trebuie să continue eforturile pentru a-și reduce cheltuielile cu angajații, a anunțat ministrul de Finanțe, Tánczos Barna, la data de 21 martie 2025. Ministrul a...