Cele trei mari cluburi economice exclusiviste ale lumii: Asul din mâneca fiecăruia și cum modelează fiecare viitorul piețelor globale

Într-o lume tot mai fragmentată economic, în care planul „globalismului” pare că începe să arate din ce în ce mai multe fisuri, trei mari blocuri de putere se luptă pentru influență și competitivitate pe piața globală: Uniunea Europeană, OCDE și BRICS. Fiecare dintre ele promite stabilitate, creștere și deschidere, dar realitatea arată o dinamică mult mai complexă.

UE, deși rămâne un susținător al comerțului liber, se confruntă cu stagnare economică, tendințe vădit protecționiste și o competiție tot mai acerbă din partea altor economii. OCDE, lider în reducerea barierelor comerciale, este cartea de vizită a propriilor membri când vine vorba despre facilitarea fluxurilor de capital, dar este forțată să-și redefinească strategiile în fața noului val de măsuri protecționiste din SUA.

În același timp, BRICS, blocul Sudului Global, controlat atent de Federația Rusă și China, continuă să atragă noi membri și să își extindă influența, dar rămâne fragil din cauza disensiunilor interne și a reglementărilor economice mai stricte și condiționată pe susținerea politică și armată a celor două mari puteri care își adjudecă influența. În 2025, cursa dintre aceste trei cluburi economice nu este doar despre comerț, ci și despre cine va dicta regulile jocului pe termen lung, iar liniile de demarcație între cele trei par mai degrabă că se trasează între cele mai mari puteri care le controlează, cu sateliți și pretendenți în fiecare regiune.

Uniunea Europeană: Planul amplu al deschiderii comerciale și nota de plată a liberalizării

UE și-a propus încă de la mijlocul secolului trecut și de la ideile de bază ale lui Robert Schumann, o deschidere comercială la scară largă, principiu care a rămas angrenat până astăzi în politica blocului comunitar. Conform raportului „Priorități pentru noua Comisie Europeană 2025: Comerț liber și competitivitate în UE”, publicat de Institutul European pentru Studii Economice (IES), „Uniunea Europeană are o istorie îndelungată în promovarea comerțului liber, încă de la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) în 1951 și prin transformările sale ulterioare”.

Cu toate acestea, ritmul liberalizării comerciale a încetinit în anumite sectoare, influențat de factori precum retorica populistă și crizele economice recente. În termeni mai concreți, în 2023, comerțul dintre Uniunea Europeană și China a atins 739 de miliarde de euro, China fiind cel mai mare partener al UE pentru importuri și al treilea pentru exporturi. Cu toate acestea, analiștii IES atrag atenția asupra dezechilibrelor comerciale și a practicilor protecționiste ale Chinei, care oferă subvenții masive industriei auto, producției de baterii și sectorului telecomunicațiilor, punând companiile europene într-un dezavantaj competitiv.

UE a răspuns prin impunerea taxelor vamale de până la 35,3% pentru anumite modele de vehicule electrice chinezești, ca măsură de protecție a producătorilor europeni. Cu toate acestea, această decizie a fost criticată de Germania și Spania, care se tem de un posibil război comercial cu China.

„România trebuie să fie atentă la aceste politici, deoarece dependența UE de China pentru materii prime critice și tehnologii de energie verde poate afecta industria locală. Europa trebuie să își diversifice sursele de aprovizionare și să încurajeze producția regională pentru a evita dependența excesivă de Beijing", a explicat economistul Christian Năsulea, co-autor al raportului.

Stagnarea se vede în cifre. Potrivit Reuters, în ultimul trimestru al anului 2024, economia zonei euro a înregistrat o creștere de doar 0,1%, o revizuire pozitivă față de estimarea inițială, dar încă o valoare minimală. Având în vedere criza energetică ce a succedat războiului din Ucraina și tensiunile geopolitice consumul stagnant, slăbirea pieței muncii și recesiunea industrial care au urmat din 2022 încoace, precum și o revenire greoaie la țintele de inflație, proiecțiile pentru 2025 sugerează că riscurile pentru economia blocului comunitar urmează să persiste, în pofida unei creșteri economice estimate la ușor peste 1%.

Stéphane Boujnah, directorul Euronext, cea mai mare bursă pan-europeană, cu sediul la Paris, a declarat vineri, 14 februarie, pentru Financial Times că recentele rapoarte realizate de Mario Draghi și Enrico Letta privind competitivitatea și viitorul pieței unice, „combinat cu șocul creat de primele decizii anunțate de administrația Trump”, i-au determinat pe factorii de decizie europeni să abordeze „slăbiciunile structurale ale Europei”.

Recent, președintele american Donald Trump a anunțat intenția de a implementa un plan de tarife „reciproce", menite să revizuiască relațiile comerciale ale SUA prin impunerea de tarife care să corespundă celor aplicate produselor americane de către alte țări. Planul lui Trump are în vedere deficitele comerciale și este perceput ca o măsură de tip „ochi pentru ochi” în termeni de tarife, având un domeniu de aplicare mai larg care acoperă și barierele netarifare, precum taxa pe valoarea adăugată (TVA) sau taxele pe servicii digitale din UE, arată FT. Intențiile declarate ale lui Trump, mai ales față de UE, contravin flagrant regulilor Organizației Mondiale a Comerțului și schimbă radical, astfel, dinamica relației dintre Bruxelles și de departe unul din cei mai valoroși parteneri economici ai europenilor.

Uniunea Europeană s-a declarat, în replică, deschisă negocierilor privind tarifele, dar fermă în ceea ce privește dreptul său de a reglementa impozitele pentru platformele digitale, adică sectorul Big Tech, dominat de americani. Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a subliniat că, deși negocierile pe tema tarifelor și achiziționarea de produse americane, precum gazul natural lichefiat, sunt posibile, legislația UE care protejează interesele consumatorilor nu va fi compromisă. Potrivit acestuia, presiunile nejustificate din partea SUA ar putea determina UE să utilizeze așa-numitul Instrument Anti-Coerciție, care include contramăsuri ce afectează comerțul cu servicii.

În climatul deosebit de dens și tensionat al ultimelor zile, liderii europeni recunosc într-un ritm mult mai alert decât până acum că e nevoie de reforme structurale pentru a revitaliza economia UE. Președintele francez Emmanuel Macron a descris recentele acțiuni ale președintelui Trump drept un „electroșoc” pentru Europa, subliniind oportunitatea de a întări securitatea și apărarea proprie, mai ales în contextul conflictului din Ucraina.

Uniunea Europeană rămâne un susținător al comerțului liber, dar se confruntă în prezent cu provocări interne și externe majore care pune blocul comunitar în fața unor alegeri foarte dure. Liderii europeni vor trebui să analizeze cu atenție, spun analiștii, dacă vor reuși pe termen mediu și lung să își mențină în echilibru barierele ferme de comerț, năzuințele înalte privind politicile de climă și țintele economice care să se ridice la standarde care să concureze realmente cu piețele americane și chineze. Draghi și Letta au creionat planuri anul trecut (care ar trebui să sudeze și mai puternic legăturile dintre țările membre) dar rămâne de văzut cum va putea Bruxelles-ul să le plieze pe noile provocări puse de partenerii externi.

OCDE: cartea de vizită a investițiilor străine și punctul de confluență între UE și SUA, Japonia, Australia și Canada

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care include economii dezvoltate din întreaga lume, foarte multe țări europene, precum și state non-europene ca Statele Unite, Canada, Japonia și Australia, are o perspectivă globală mai largă, cu atât mai mult în contrast cu blocul sudic BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) ce cuprinde economii emergente care au luptat (mai mult sau mai puțin guvernate de aceleași valori) ca să-și sporească influența în economia globală.

OCDE, în schimb, excelează în reducerea barierelor comerciale și în facilitarea fluxurilor de capital. Potrivit unui material recent publicat în cotidianul spaniol El País „OCDE estimează că reducerea barierelor comerciale în sectorul serviciilor ar putea genera economii de până la un trilion de dolari anual, echivalentul a 1% din PIB-ul global”. Deschiderea sporită în sectoare precum telecomunicațiile, transportul și finanțele nu doar că stimulează creșterea economică, dar și îmbunătățește productivitatea în industriile manufacturiere care depind de aceste servicii, în țările membre, văzute ca un club foarte exclusivist, care garantează prin însăși apartenența la grup, viabilitatea fluxurilor de bani dintre state.

În 2025, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) continuă să joace un rol esențial în comerțul global, promovând politici care facilitează investițiile străine directe mai ales. Reducerea barierelor tarifare și netarifare, mai ales, a fost o abordare veche a grupului, care nu doar că a mijlocit comerțul, dar a creat și cel mai prielnic mediu pentru stimularea creșterii economice în rândul statelor membre.

România are un trecut lung și bizar cu statutul său de economie „candidată” la aderarea OCDE, fiindcă deși ne-am declarat interesul de a intra în OCDE încă din 2004, din zilele aderării la NATO, procesul efectiv de aderare a fost demarat pe 25 ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis să deschidă negocierile de aderare cu România.

Iar stagnarea nu a fost cauzată neapărat de un blocaj extern, ci de faptul că procesul presupune alinierea la peste 230 de instrumente juridice OCDE, inclusiv în domenii precum guvernanța economică, transparența, justiția și mediul de afaceri, puncte nevralgice pentru România, la care mai are încă foarte mult de lucrat. Deși România speră să finalizeze negocierile până în 2026, ritmul implementării reformelor este, la cel ca în cazul PNRR, de pildă, sau al mult-întârziatei aderări la moneda unică, încă departe de a arăta semne concrete de aliniere. Ziare.com a scris în detaliu, în 2023, despre drumul anevoios al țării noastre către acest club select al investițiilor străine, precum și despre progresele mai recente în acest parcurs, dar conștientizarea la nivel societal a importanței acestei aderări este departe de a se ridica la nivelul momentului 2007, deși mizele sunt aproape la fel de mari.

BRICS: replica Rusiei și Chinei la UE și OCDE. Grupul Sudului Global a cărui puteri crește pe zi ce trece

Grupul BRICS, format din cinci țări membre, la nivel inițial, care îi dau și numele: Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, la care s-au alipit ulterior Egipt, Etiopia, Iran, Emiratele Arabe Unite și Indonezia, a înregistrat progrese vizibile în ultimii ani în stabilizarea piețelor și în reducerea restricțiilor comerciale. Totuși, grupul rămâne vulnerabil din cauza instabilității politice și a reglementărilor economice mai stricte. Raportul IES, citat mai sus, arată că „țările BRICS și cele OCDE non-UE au înregistrat scăderi ale mediilor lor de libertate a comerțului”, sugerând o nevoie de reforme suplimentare pentru a spori deschiderea economică. În plus, provocările interne și diferențele masive în politicile economice dintre membrii BRICS limitează încă foarte mult capacitatea grupului de a acționa unitar pe scena globală.

Recent, BRICS a demonstrat o deschidere sporită către cooperare economică și politică, având în vedere că, la începutul anului 2025, Indonezia a devenit membru cu drepturi depline al BRICS, cimentând influența crescândă a BRICS în Sudul Global și dorința sa de a promova o guvernanță globală mai puternică. Sub președinția Braziliei din 2025, BRICS și-a stabilit priorități ambițioase, inclusiv facilitarea comerțului și investițiilor prin dezvoltarea unor sisteme de plată eficiente, reglementarea inteligenței artificiale și abordarea schimbărilor climatice prin îmbunătățirea mecanismelor de finanțare.

Simultan, totuși BRICS face față cu greu unei rivalități declarate între China și India, iar disputele teritoriale și competiția pentru influență regională complică foarte mult cooperarea.

În plus, diversitatea sistemelor politice și economice ale membrilor BRICS poate duce la abordări diferite în ceea ce privește politicile economice și comerciale, îngreunând formularea unor strategii comune eficiente – cu precădere având în vedere că grupul reunește cele mai multe guverne non-democratice, marcate atât de conflict intern, cât și de războaie îndelungate cu vecini regionali și instabilitate politică care exclud, în multe țări, creșterea economică sau un aflux stabil de investiții străine.

Pe scena internațională, influența crescândă a BRICS a generat reacții diverse. Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat recent că națiunile BRICS ar putea face față unor tarife de 100% din partea Statelor Unite dacă vor încerca să înlocuiască dolarul american în tranzacțiile comerciale, relata Reuters, pe 13 februarie.

În ciuda acestor provocări, BRICS continuă să atragă interesul altor țări care doresc să se alăture grupului, ceea ce ar putea amplifica influența sa în economia globală, însă succesul pe termen lung al BRICS va depinde de capacitatea sa de a depăși disensiunile interne și de a dezvolta politici economice coerente care să beneficieze toți membrii săi. Într-un interviu acordat Ziare.com din aprilie 2024, Cristian Felea, specialist în protecția informațiilor clasificate și analist de surse deschise, a pus problema în termeni duri: „(n.r. în BRICS) China vine cu banii și Rusia vine cu forță brută, cu forță armată. Și nu este o glumă, pentru că revoluțiile jihadiste pe care i-au scos de pildă pe francezi din Sahel, au făcut loc trupelor rusești Wagner, care de la începutul anului au fost reorganizate și redenumite Africa Corps, care ne aduce aminte de acel Deutsch Africa Corps nazist.” Acesta a postulat, în cadrul interviului Business Focus de anul trecut, că spre deosebire de Occident care, atunci când oferă fonduri are și o serie de criterii de performanță și cer reforme într-un anumit sens, China și Rusia sunt interesate de dominație, un „neo-sclavagism”, cu altă față.

În 2025, UE, OCDE și BRICS continuă să influențeze puternic piețele globale, fiecare având puncte forte și provocări foarte specifice. În timp ce UE se confruntă cu necesitatea de a revitaliza agenda de liberalizare comercială, OCDE își consolidează poziția de lider în facilitarea comerțului și a investițiilor, iar BRICS lucrează la depășirea vulnerabilităților interne pentru a-și maximiza potențialul economic. Contrastele însă sunt masive, iar modul în care politica externă și scopurile economice ale României se raportează la cele trei cluburi exclusiviste dictează deja sau poate influența cu atât mai mult pe viitor parcursul stabil, afluent sau stagnant al țării noastre.

...citeste mai departe despre "Cele trei mari cluburi economice exclusiviste ale lumii: Asul din mâneca fiecăruia și cum modelează fiecare viitorul piețelor globale" pe Ziare.com

Măsurile cu care amenință Trump pot lovi Europa din plin. România și țările ca ea sunt expuse pierderilor

Președintele american, Donald Trump, ar urma să anunțe pe 2 aprilie un val de taxe pe importurile care provin, printre altele, din Uniunea Europeană, vorbind chiar de o „zi a eliberării”....

România, tot mai aproape de "junk" și mai departe de investiții străine. Instabilitatea politică întârzie reformele fiscale, avertizează Agenţia de rating Fitch

Agenția de rating Fitch a subliniat într-o analiză complexă că incertitudinea politică din România va întârzia implementarea reformelor fiscale necesare pentru corectarea deficitului...