Provocările care trag în jos economia europeană s-au tot acumulat pe parcursul mai multor ani, însă șefii principalelor instituții din UE au reacționat prea lent, arată o analiză recentă. Practic, după decenii de avertismente mai mult sau mai puțin evidente, o serie de dovezi fac de necontestat faptul că declinul ar putea deveni ireversibil, spun analiștii.
„Proiectul european se apropie de un punct critic. O combinație de paralizie politică, amenințări externe și stagnare economică amenință să pună capăt ambițiilor Uniunii Europene de a deveni o forță globală de sine stătătoare, împingând statele membre să își apere mai degrabă interesele proprii. După decenii de avertismente și creștere economică sub așteptări, liderii regiunii se confruntă brusc cu o serie de dovezi că declinul devine de neoprit”, arată o analiză Bloomberg recentă care susține că există semnale grave ale unui declin tot mai mare al economiei europene, tendință care cu greu va putea fi întoarsă înapoi către creștere susținută.
Președintele pro-european al Franței a cedat puterea de veto asupra guvernului său extremei drepte; cel mai mare producător de automobile din Germania discută pentru prima dată despre închiderea fabricilor interne; giganții americani din domeniul tehnologiei își retrag atenția de pe piața europeană din cauza noilor restricții privind inteligența artificială. Acestea sunt doar câteva din știrile ultimelor săptămâni care îi alertează pe analiști că UE pare să eșueze să acționeze ca un bloc economic dinamic și coerent, erodându-i-se tot mai mult statutul și capacitatea de a răspunde la o gamă largă de amenințări, de la politica industrială a Chinei la agresiunea militară a Rusiei sau chiar la o viitoare administrație neprietenoasă în SUA.
„Dacă vrei să fii o putere geopolitică, puterea economică este ingredientul cheie,” a declarat Guntram Wolff, profesor la Universitatea Liberă din Bruxelles și cercetător senior la think tank-ul Bruegel. „Creșterea productivității a fost pur și simplu un dezastru. Europa este încă bogată, dar aceste diferențe pe parcursul a 20 de ani au implicații masive”, a mai completat acesta pentru Bloomberg.
Problema fundamentală, spun analiștii, este că lumea trece prin schimbări dramatice, cum ar fi criza climatică, schimbările demografice și tranziția către o economie post-industrială – toate fiind fenomene la care capacitatea și dorința Europei de a răspunde sunt în întârziere. Rivalii geopolitici ai regiunii caută să exploateze aceste transformări, în timp ce multe dintre cele mai mari state membre ale UE sunt împovărate cu modele economice care nu au mai funcționat de mult timp – și alegători neliniștiți care nu vor să accepte alternative. „Ceva se schimbă foarte, foarte dramatic și foarte, foarte profund în această lume,” a declarat fostul președinte polonez Aleksander Kwasniewski într-un interviu. „Nu putem reacționa corect, pentru că suntem prea lenți.”
China și SUA, fiecare cu propriile probleme economice și geopolitice. Cum își pierd oficialii UE încrederea în „proiectul european”
Potrivit analizei citate, China se confruntă cu propria încetinire economică, iar SUA se îndreaptă spre o alegere potențial disruptivă, cu finanțele publice pe o cale nesustenabilă. Dar ambele națiuni au sisteme care centralizează în mare măsură procesul de luare a deciziilor și generează cantități vaste de capital privat sau public pentru apărare și investiții în tehnologia de vârf. Punctul de vedere al analizei este practic că Europa nu are niciunul dintre aceste avantaje – și acest lucru devine tot mai evident.
Cu siguranță, nivelul de trai din economiile sale bogate nu este pe punctul de a se prăbuși. Unele țări ar putea chiar beneficia de pe urma investițiilor sau acordurilor comerciale cu SUA, China sau Rusia. Dar cu cât persistă mai mult tendințele actuale, cu atât mai vulnerabilă va deveni Europa la șocuri dramatice, arată sursa citată. „Chiar cred că suntem în pericol,” a declarat președintele francez Emmanuel Macron la începutul acestei luni, într-un panel la Berlin. „În următorii doi-trei ani, dacă ne urmăm agenda clasică, vom fi scoși de pe piață. Nu am nicio îndoială.”
Președintele francez făcea referire și la o serie de riscuri care încep deja să se concretizeze pentru UE, pe măsură ce dependența blocului de economia chineză crește, în ciuda unui număr tot mai mare de dispute cu Beijingul și de politicile tarifare asumate de blocul comunitar anul acesta. Macron a argumentat faptul că pierderea combustibililor fosili ieftini din Rusia, în urma invaziei Ucrainei din 2022, și politica industrială agresivă, susținută de subvenții, promovată de președintele american Joe Biden marchează o ruptură față de vechiul model care a permis economiilor europene orientate spre export să prospere. Iar toate acestea se adaugă provocărilor deja existente, cum ar fi ascensiunea Chinei și uriașa sa capacitate industrială, precum și avansul tehnologic global, care a ocolit în mare măsură regiunea.
Iar rezultatul combinației acestor factori amenință să provoace daune care depășesc simpla întârziere a investițiilor și productivității: liderii regiunii își pierd încrederea în proiectul european, atenționează Bloomberg. Și nu este vorba doar de eurosceptici precum Viktor Orban din Ungaria, ci de o problemă constantă pentru bloc. Oficialii din țările Europei Centrale încep să vadă UE ca pe un obstacol pe care trebuie să-l depășească, mai degrabă decât ca pe sursa de prosperitate și protecție pe care o reprezenta până acum.
Oficialii francezi discută despre o integrare mai profundă cu un grup mai mic de țări în afara cadrului blocului din cauza opoziției persistente a Germaniei. Oficialii polonezi menționează inițiative similare în domeniul apărării. Prim-ministrul Spaniei, o țară tradițional pro-UE, subminează politica comercială a blocului pentru a atrage investiții chineze.
Situația cea mai critică este pe burse și în birourile executive ale marilor companii de tech. Practic, este atrasă atenția și cu privire la faptul că membrii conducerii firmelor mari și investitorii încep la rândul lor să aibă îndoieli similare despre Europa, cele mai vizibile fiind deciziile recente ale Apple și Meta Platforms de a-și reține cele mai noi produse de inteligență artificială de pe piața europeană — afectând imaginea pe care și-o dorește UE, de a fi etalonul standardelor globale (în special după ce a lansat prima formă de legiferare a inteligenței artificiale prin AI Act). Anterior, majoritatea corporațiilor globale considerau piața unică a UE prea mare și prea atractivă pentru a fi ignorată, în ciuda reglementărilor împovărătoare. Însă giganții tehnologici americani au decis că regulile UE privind inteligența artificială sunt pur și simplu prea restrictive.
Raportul Mario Draghi și atuurile pe care s-ar putea reclădi economia UE
În acest context economic și geopolitic, Mario Draghi — fostul președinte al Băncii Centrale Europene — a prezentat în septembrie un plan pentru revitalizarea blocului, detaliind pericolele declinului regiunii ca forță economică. Recomandările sale cheie pentru valorificarea puterii financiare a UE prin emiterea de datorii comune au fost respinse din start de germani, care se tem de împărțirea riscurilor cu alte state membre. Alte priorități, cum ar fi crearea unei piețe de capital comune, nu au câștigat încă avânt.
Raportul a fost în mare parte ignorat până acum, facându-i pe unii economiști să creadă că fereastra de acțiune a regiunii se închide rapid. Însă o analiză realizată de Bloomberg Economics arată că economia blocului ar fi cu aproximativ 3 trilioane de euro (3,3 trilioane de dolari) mai mare dacă ar fi ținut pasul cu SUA — suficient pentru a crește veniturile medii ale muncitorilor cu aproximativ 13.000 de euro pe an, iar per total, se pare că a devenit din ce în ce mai cert că o serie de măsuri trebuie luate pentru economie în cel mai scurt timp.
Una dintre principalele recomandări este emiterea de datorii comune între statele membre, o inițiativă menită să consolideze puterea financiară a Uniunii Europene. Acest mecanism ar permite o mai bună distribuție a riscurilor și o mai mare capacitate de finanțare pentru proiectele strategice, însă această idee a fost rapid respinsă de Germania, care se opune împărțirii riscurilor cu alte state membre. Draghi avertizează că „fundamentele pe care ne-am construit sunt acum zguduite” și că aceasta reprezintă „o provocare existențială” pentru UE.
Un alt punct central al raportului este necesitatea de a combate creșterea scăzută a productivității prin investiții în tehnologie și inovație. Draghi subliniază că, dacă Uniunea Europeană dorește să concureze cu SUA și China, trebuie să prioritizeze investițiile în sectoarele emergente, cum ar fi inteligența artificială și infrastructura verde. În contextul globalizării și al schimbărilor tehnologice rapide, Raportul Draghi evidențiază că Europa riscă să rămână în urmă dacă nu acționează rapid și decisiv.
Totodată, Draghi pune accentul puternic pe crearea unei piețe de capital comune în cadrul Uniunii Europene, care ar permite o mai bună circulație a capitalului între statele membre, facilitând astfel investițiile transfrontaliere și oferind acces mai facil la finanțare pentru companiile europene. Per total, deși piața comună de capital, alături de celelalte idei de coagulare a economiei sunt prioritate pentru creșterea economică sustenabilă a UE, Draghi a recunoscut el însuși că nu există încă suficientă voință politică pentru implementarea acestor inițiative, iar progresul este lent.
...citeste mai departe despre "Simptomele de boală ale economiei UE: „O combinație de paralizie politică, amenințări externe și stagnare economică”" pe Ziare.com