Interviu Dragos Frumosu: Sunt convins ca o cantitate mare de carne stricata a ajuns in micile magazine

Este foarte de greu de crezut ca pe rafturile micilor magazine, in boxele de carne din piete sau la shaormerii nu a ajuns carne stricata, a declarat Dragos Frumosu, seful Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA) intr-un interviu acordat in exclusivitate Business24.

In plus, el este crede ca marfa stricata nu avea cum sa ajunga in hipermarket si sa treaca de verificarile de la intrarea in magazin fara aprobarea vreunui angajat.

Varianta sefului FSIA este sustinuta si de "balbaielile" dintre autoritati si reprezentantii companiei. Pe de o parte, reprezentantii Selgros sustin ca au anuntat autoritatile sanitare despre marfa cu probleme inca din septembrie si ca au distrus puii infestati cu excremente de soarece. De cealalta parte, inspectorii pentru siguranta alimentelor sustin ca nu stiau de aceste probleme si ca s-au autosesizat abia miercuri.

In ecuatie intervin si procurorii care sustin ca marfa stricata de la Selgros nu a fost casata, ci reambalata si vanduta unor firme mai mici.

Cum a fost posibil ca zeci de tone de carne stricata sa ajunga pe rafturile hipermarketurilor din Romania?

Eu sunt convins ca o cantitate foarte mare din carnea, sa ii spunem stricata, inca nu stim daca avea Salmonella pentru ca Autoritatea Sanitar-Veterinara nu si-a spus cuvantul sau nu, a ajuns in micile magazine, in boxele din piete, la shaormerii si in zonele in care se consuma zilnic foarte multa carne de pasare, nu in hipermarketuri.

Legatura aceasta cu Selgros mie imi pune un mare semn de intrebare. In mod normal intr-un hipermarket exista control dublu. Pe langa controlul care se face, sau ar trebui sa se faca la iesirea din fabrica pentru ca in situatia asta nu s-a facut, de comun acord a fost acceptata mizeria care s-a pus pe piata, se face un control si la intrarea in marile lanturi de magazine. Ori faptul ca a scapat o cantitate atat de mare si in Bucuresti si la Brasov si prin alte orase, fara sa mai discutam de micile shaormerii si boxe, se ridica un mare semn de intrebare.

Vorbim de o cantitate destul de mare retrasa din magazin, deci nu mai vorbim de boala, mirosuri si asa mai departe, ma gandesc numai la retragere din magazine. In momentul in care retragi esti obligat ca si comerciant, mai ales pentru ca discutam de cantitati foarte mari, sa le declari, sa le duci la Protan sa le transformi in faina de oase. Aceasta declaratie de retragere imi creeaza mari suspiciuni gandindu-ma la evaziune foarte mare.

Practic, credeti ca exista suspiciuni de evaziune fiscala si la acest nivel?

Sigur ca nu pot sa acuz acest lant de magazine pentru ca nu am probe, dar tinand cont de precizarile legislative, tinand cont de faptul ca este o companie transnationala, care ar trebui sa respecte legile nationale, situatia aceasta ma face sa cred ca sunt lucruri care ne scapa tuturor, dar care se vor clarifica de institutiile statului.

Au mai existat si alte suspiciuni de frauda in marile lanturi de magazine?

Daca discutam la modul general, a existat evaziune fiscala si cu zahar, dovedita dar pe seama careia nu s-a facut valva foarte mare, in sensul ca se aduceau cantitati foarte mari de zahar de la anumite fabrici din Romania, nefiscalizate, deci fara documente si erau vandute in lanturi de hipermarketuri in perioadele cand se consuma foarte mult, in general de sarbatori.

Nu neaparat lantul este de vina, ci anumite persoane din conducerea lantului respectiv, acestia fiind de origine tot din Romania, care au ajuns ca pentru bani sa faca astfel de lucruri. Imi este greu sa cred ca un neamt, un austriac, gandindu-ma la educatia si seriozitatea lor, mai ales cand reprezinta o multinationala foarte mare poate sa faca asa ceva.

Totusi, acestea aduc venituri la bugetul de stat...

In general, daca vorbim de multinationale, transnationale, daca le urmarim rezultatele financiare, o sa vedem ca la finalul anului au un profit foarte mic. In general profitul lor pleaca sub diferite forme legale din Romania, dar pleaca si in felul asta, platesc un impozit pe profit foarte mic si la bugetul de stat ajung foarte putini bani. Statul ar trebui sa gaseasca o alta solutie de impozitare. Eu am propus ca, in functie de rulaj, de cifra de afaceri, sa se plateasca si impozit renuntand la acest 16% pe profit in situatia in care se fenteaza foarte mult. Sigur, nu sunt de specialitate si nu cunosc studiile macro. Sau oamenii nostri nu au curaj sau ne ascundem sub fusta FMI-ului, cine stie cati ani de acum incolo.