NATO nu este depasita, dar trebuie sa fie mai activa, pentru a face fata provocarilor

Sarja declaratiilor acide initiate de candidatul Donald Trump impotriva Aliantei Nord-Atlantice, dar si riscurile de Securitate tot mai mari din zona euro-atlantica pun intr-o noua lumina activitatea NATO.

O analiza Bloomberg arata ca rolul asumat de structura de securitate din spatiul euroatlantic va trebui sa se modifice in viitorul apropiat pentru a face fata provocarilor diverse care ameninta securitatea globala.

Intalnire Obama-Stoltenberg

La mijlocul acestei saptamani, presedintele american Barack Obama si secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au intalnit de urgenta pentru a discuta modificarile ce ar trebui sa survina in coordonarea structurilor aliate.

Obama este si liderul care, recent, a afirmat despre aliatii NATO ca sunt niste "blatisti" care se multumesc sa se bazeze pe sprijinul militar al Statelor Unite fara sa contribuie.

NATO ramane un instrument vital pentru securitatea globala si, in special, pentru cea europeana, vechiul continent confruntandu-se cu amenintarea Rusiei, criza refugiatilor si cu riscul atentatelor Statului Islamic.

Insa, Alianta Nord-Atlantica pare, in acest moment, sa nu fie in stare sa raspunda tuturor acestor provocari.

Un sindrom al vulnerabilitatii NATO il reprezinta chiar lipsa de vointa politica a 23 de guverne din 28 de state membre de a asigura contributia asumata de 2% din PIB pentru intretinerea capacitatii defensive a organizatiei.

Aliati neseriosi

SUA, Grecia, Marea Britanie, Polonia si Estonia sunt singurele tari care ating pragul de 2% din PIB directionat catre bugetele ministerelor Apararii, americanii remarcandu-se de departe ca principalii finantatori ai sistemului defensive din spatiul euro-atlantic, cu 3,6 procente din PIB alocate in 2015.

Romania se claseaza, din acest punct de vedere, pe locul 9, cu 1,4%, in spatele Norvegiei (1,5%) si la egalitate cu Portugalia si Croatia.

Pana si "motorul economic" al Europei, Germania, a avut un buget de aparare de doar 1,2% din PIB in cursul anului trecut, iar paradisul fiscal Luxemburg incheie topul cu 0,5%.

Structuri ineficiente

Nici modul in care sunt constituite armatele aliatilor din Europa sau chiar de pe continentul nord-american (Canada) nu ii multumeste pe sefii Pentagonului.

Din punctul lor de vedere, statele aliate NATO cheltuiesc resurse importante cu personalul militar, dar aloca prea putine fonduri pentru un razboi modern, care ar presupune investitii in drone, nave de razboi, sisteme antiracheta si alte tehnologii militare de ultima generatie.

Inclusiv structura interna a NATO ar putea suferi modificari, Alianta avand nu mai putin de 50 de agentii subordonate care comprima atat personal militar cat si civil.

O estimare facuta de amiralul american James Stravridis, fost comandant suprem al Aliantei, indica faptul ca personal din structurile NATO ar putea fi redus cu 20%.

Debirocratizare

Birocratia este si ea o piedica in fata capacitatii de reactie a fortelor NATO. Ce-i drept, generalului Philip Breedlove, comandantul suprem al fortelor aliate i s-a permis, de anul trecut, sa mobilizeze trupe fara a mai trece prin aceste furci caudine, dar tot ii lipsesc prerogativele de care se bucurau predecesorii sai in perioada Razboiului Rece.

In perioada imediat urmatoare, Breedlove va avea nevoie sa poata mobiliza unilateral forta de reactie rapida a aliantei, Spearhead Force.

Rusia, marea provocare

NATO ar putea insista si pe o crestere a capacitatii de contracaratre a razboiului hibrid derulat de Moscova in estul Ucrainei, acest gen de conflict combinand agresiunea militara cu destabilizarea politica, atacurile cibernetice si o campanie agresiva de propaganda.

Un prim punct de sprijin in acest plan s-ar putea dovedi Centrul NATO de Aparare Comuna impotriva Atacurilor Cibernetice din Tallin-Estonia.

Insa, pentru a se adresa direct amenintarii Rusiei, Alianta va avea nevoie de inca o brigada de blindate americane, care sa penduleze intre Polonia si Lituania, doua state vulnerabile la o eventuala manifestare agresiva a Moscovei.

Aceasta ar trebui dublata de infiintarea unei noi baze aeriene in Europa de Est, ca si de o unitate de drone Global Hawk.

Washingtonul va trebui sa-si convinga si aliatii din randul puterilor nucleare ale lumii sa nu se avante in desfiintarea arsenalului atomic, asa cum a aprobat Bundestagul german in urma cu 6 ani.

O structura NATO mai bine coordonata, mai rapida in reactii si mai bine inarmata ar putea face fata si altor amenintari aparute la poarta Europei, asa cum este Statul Islamic, dar, pentru aceasta, cresterea investitiilor in bugetele de Aparare si restructurarea Aliantei sunt imperios necesare.