Stie cineva cat de mare e criza?

( EL PAIS, Spania) Cataclismul economic provoaca un val de proteste sociale in Europa - somajul si neincrederea in politicieni alimenteaza nemultumirile populare.

Criza care biciuie fara incetare economia mondiala alimenteaza proteste sociale in intreaga Europa, de la Reikjavik la Sofia. Si politicienii incep sa tremure. Turbulentele financiare au atacat deja guvernele Belgiei si Islandei si incep sa paseze factura instabilitatii si altor tari europene, ca Franta si Regatul Unit, dar mai ales fostului lagar comunist.

Dezastrul economic, care provoaca o constanta crestere a somajului si o deteriorare a conditiilor de lucru, frustrarea venita din partea opiniei publice si pierderea increderii in politicieni alimenteaza protestele.

"Situatia este ingrijoratoare si se poate inrautati in urmatoarele luni. Criza ameninta sa provoace proteste aproape peste tot", a avertizat directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Intre cele mai vulnerabile tari din UE sunt Letonia si Ungaria.

Au avut loc manifestatii in Franta si o greva generala saptamana trecuta si proteste in Regatul Unit, unde muncitorii de la mai multe companii energetice au cerut sa nu fie angajati straini.

Alte tari, ca Spania, cu cea mai mare rata a somajului din UE, si Irlanda, cu bugetul public distrus, se confrunta cu serioase provocari politice. Germania, cea mai mare economie europeana, sufera cea mai grava recesiune de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Ungaria, Bulgaria, Grecia, Letonia, Lituania au inregistrat proteste mai mult sau mai putin violente. Analistii explica ca e vorba de probleme interne care se agraveaza odata cu criza economica internationala.

"Fiecare tara infrunta o situatie interna diferita si nu vad la orizont o mare catastrofa in termeni politici in Europa", afirma Jacek Kucharczyk, director adjunct la Institutul de Politici Publice din Varsovia.

Dar daca a ramas ceva clar in urma Forumului Economic Mondial de la Davos este faptul ca actuala criza ameninta cu reactii sociale violente in intreaga lume si cu o renastere a protectionismului si nationalismului.

Evitarea extinderii atmosferei de revolte populare si manifestatii de protest va fi unul dintre principalele obiective ale summit-ului sefilor de stat si de guvern ai UE, care va avea loc in martie.

"Ce am facut pana acum nu e suficient pentru a recupera stabilitatea sistemului financiar", arata o sursa comunitara. "Nu e vorba de o recesiune de 2%, ci de 15% sau 20%. Economistii nu indraznesc sa spuna pana unde va ajunge haosul".

Cea mai mare ingrijorare deriva din lantul de anunturi de inchideri de firme si de concedieri, numarul somerilor in UE ajungand la 17,4 milioane, cu 1,6 milioane mai mult decat anul trecut.

Poul Nyrup Rasmussen, presedintele Partidului Socialistior Europeni, a aratat: "Europa ar trebui sa ia noi masuri exceptionale pentru a evita pierderea a 3,5 milioane de locuri de munca.

UE nu poate ramane pasiva si nu poate accepta ca somajul sa creasca an dupa an". Organizatia Internationala a Muncii a pronosticat pierderea a 51 de milioane de locuri de munca in intreaga lume.

Turbulentele economice au facut deja victime. Primul-ministru belgian, Yves Leterme, a fost prima victima, din cauza crizei de la Fortis, principala banca din tara sa. Demisia sa, din 19 decembrie, nu a avut legatura atat cu criza financiara, ci cu instabilitatea care a marcat viata politica a tarii din cauza lipsei de intelegere dintre flamanzi si valoni.

O alta victima a crizei a fost guvernul islandez al conservatorului Geir H. Haarde, care n-a putut rezista presiunilor populare. Haarde si-a dat demisia incoltit de proteste. Iesirea din criza ar putea duce tara in UE. Aderarea ar putea avea loc in 2011.

Regatul Unit este, totusi, cel mai afectat de criza, cu previziuni de reducere a activitatii pentru acest an de 2,8%, intre cele mai grave din UE.

Premierul Gordon Brown, care si-a recuperat popularitatea toamna trecuta, a cazut iar in dizgratie. Sondajul YouGov, publicat de Daily Telegraph, ii acorda cu 7% mai putin decat liderului conservador David Cameron in materie de competenta economica, dupa ce in toamna avea un avans de 7 puncte procentuale.

Ultimele masuri ale guvernului britanic pentru salvarea industriei auto, mai ales a garantiei imprumuturilor in valoare de 2,5 miliarde de euro, au fost primite cu raceala de cetateni.

Franta a trait joia trecuta o zi cu importante manifestatii, la care au participat 2,5 milioane de lucratori, potrivit sindicatelor.

Greva generala a avut un impact semnificativ in sectorul public si transporturile au asigurat serviciile minime. Desi impresia generala este ca presedintele francez Nicolas Sarkozy a suportat acest prim soc, e totodata adevarat ca protestele au paralizat pentru moment reformele prevazute de guvern si respinse de angajati.

Dar proteste virulente si mobilizari masive s-au inregistrat si in Grecia, tara care, desi in acest an va avea o crestere usoara, sufera de o reducere endemica a resurselor sale economice si de o mare inegalitate.

Cei 80 de armatori mai bogati detin un patrimoniu echivalent cu intregul PIB al tarii. De aproape doua saptamani, in Grecia se desfasoara un amplu protest al agricultorilor, care mentin blocate autostrazile si trecerile spre Bulgaria.

"Ce am vazut in Grecia nu e departe de ce se poate petrece in Franta", a avertizat fostul premier socialist francez Laurent Fabius. In Franta si in oricare alta tara. Drama crizei grecesti e faptul ca nu e o chestiune conjuncturala, ci afecteaza structura productiva si distributia inegala a bogatiei. Protestele sunt un semnal de alarma pentru intreaga Europa.

In Europa Centrala si de Est, pericolul revoltelor e potential mai mare. In Letonia, o manifestatie cu peste 10.000 de persoane - una dintre cele mai ample de la finele anilor '80 - a provocat tulburari in centrul orasului Riga.

Manifestatii mai mici au avut loc si in Bulgaria, Cehia si Ungaria. In multe dintre aceste tari, care lupta sa combata deficitele publice mari si datoriile externe, nu sunt mari sanse de crestere a investitiilor si de contracarare a efectelor crizei. In aceste circumstante, unele guverne iau masuri nepopulare, care genereaza mai multe nemultumiri in randurile populatiei.

In plus, e vorba de guverne mai slabe si mai instabile in tinerele democratii care au aparut dupa caderea comunismului. Iar in unele tari, ca Romania si Bulgaria, e foarte raspandita coruptia.

"Aceste tari sunt mai vulnerabile, fiindca sunt mai slab dezvoltate decat cele occidentale. In general, au mai putina incredere in capacitatea elitelor politice pentru rezolvarea crizei. Economiile lor depind de investitiile straine, care scad", explica Jiri Pehe, directorul Universitatii New York de la Praga.

Inclusiv in tari ca Republica Ceha, care pare s-o duca mai bine decat vecinii sai, pot aparea schimbari. "Situatia politica este foarte instabila si guvernul ceh este destul de slab.

In cazul unei mari crize, probabil se vor convoca alegeri anticipate", afirma Petr Drulak, directorul Institutului de Relatii Internationale din Praga.

In Letonia, situatia pare a fi la limita. Indicele de incredere a guvernului este de 10%, cel mai mic din UE si din istoria postcomunista a republicii ex-sovietice. Pentru moment rezista, dar incertitudinea politica se extinde in Europa Centrala si de Est.

Recent alesele echipe de guvernare din Romania si din Lituania poate se vor salva, dar executivul ungar se confrunta cu alegeri generale in 2010.

"Ungaria n-a avut o crestere economica puternica precum alte tari din zona si va inregistra un mare deficit public; guvernul e foarte nepopular, dar nu cred ca protestele se vor amplifica", afirma Sandor Richter, expert la Institutul de Studii Economice Internationale din Viena.