Miza scandalului Rompetrol este desfiintarea PNL

Joi, 03 Noiembrie 2005, ora 05:02
1303 citiri

Dosarele cu VIP-urile carora le sunt cercetate si desecretizare conturile sunt in buna masura rezultatul unor informatii false, lansate intentionat de anumite persoane din cadrul unor institutii publice, care doresc sa le fie aparata identitatea. Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) nu are in lucru la aceasta ora decat cateva dosare sonore, pe competentele sale de spalare de bani si finantare a unor acte de terorism.

In plus, exista trei lucrari cerute de Parchetul Inaltei Curti, din luna septembrie a acestui an pana acum, care nu privesc persoanele de pe listele publicate. Numele grele ale politicienilor din segmentul PNL nu au, inca, acoperire in dosarele oficiale, fata de acestia neexistand nici un fel de indicii la aceasta institutie, nici macar la Directia de analiza fapte conexe a acestei institutii.

Dar, surse avizate confirma ca, totusi, numele premierului Tariceanu apare pe o astfel de solicitare a DIICOT din Parchetul ICCJ catre institutii bancare din Romania. Informatii venite din perimetrul Parchetului Inaltei Curti arata ca anumiti procurori, care profita de independenta acordata de noile legi ale Justitiei, vantura unele dosare, probabil pentru a raspunde unor interese din aria obscurantismului politic al momentului. Miza scandalului A"Desecretizarea conturilor VIPA", care este exclusiv politica, se joaca la masa DIICOT din Parchetul Inaltei Curti, loc unde se petrec fapte inexplicabile. Nu mai este un secret pentru nimeni ca tinta principala a anchetatorilor o reprezinta persoanele de la varful Grupului Rompetrol.

Ancheta impotriva lui Dinu Patriciu si a altor persoane, chiar cetateni straini, in care s-a fortat, in luna mai a acestui an, arestarea omului de afaceri, a avut la baza un document-cheie. Care confera anchetei, pe ansamblul ei, nulitate de drept. Este vorba de raportul Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB), emis in luna mai 2004 de fostul presedinte al Oficiului, Ioan Melinescu. Acesta este un protejat al PSD.

Raportul ONPCSB - Melinescu - caruia i-a premers o sesizare a PRM-istului Daniel Ionescu - a fost, practic, copiat de procurorii DIICOT in ordonanta prin care s-a dispus retinerea si in cererea prin care s-a solicitat Tribunalului Bucuresti emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Patriciu. Raportul lui Melinescu a constituit A"proba forteA" folosita de procurorii DIICOT, Giorgiana Hosu si Adriana Cristescu, ce in locul unei expertize, au preferat sa ia A"de bunA" cele relatate in raport si sa-l acuze pe Patriciu de fraude financiare.

Cu toate acestea, nimeni nu a vrut sa constate ca raportul lui Melinescu era nul de drept, intrucat el a fost emis si trimis Parchetului Inaltei Curti - DIICOT in luna mai 2004, data la care semnatarul actului nu mai era presedintele ONPCSB. Ioan Melinescu a fost revocat din functia de sef al Oficiului prin Hotararea de Guvern nr. 652 din 29 aprilie 2004. Ca atare, el nu mai putea semna nici un fel de acte dupa aceasta data. In pofida acestui fapt, el nu a plecat de la Oficiu si a continuat, vreme de doua luni, sa emita in mod ilegal acte de autoritate. Pentru aceste motive, actualul presedinte al ONPCSB, magistratul Iulian Dragomir, care l-a succedat pe Melinescu in functie a formulat mai multe plangeri penale impotriva acestuia din urma. Plangerea penala vizand ilegalitatile comise de Melinescu in perioada celor doua luni, cat acesta a continuat sa mai pretinda ca ar fi seful Oficiului, a fost depusa la Parchetul Inaltei Curti la data de 8 iulie 2004. Este vorba de acuzatia de uzurpare de calitati oficiale, fals in acte publice etc. Aceasta plangere s-a completat si cu o nota de control a Curtii de Conturi a Romaniei, privitoare la achizitiile si finantarile derulate de Melinescu in cele doua luni de sefie ilegala.

Juristii considera ca Parchetul a procedat discretionar in cazul verificarii conturilor VIP

Alte doua plangeri penale contra lui Ioan Melinescu au mai fost trimise de noua conducere a ONPCSB la Parchetul Inaltei Curti si PNA, in datele de 5 iulie 2004 si 27 august 2004 si vizau infractiunea de abuz in serviciu, constand in dosirea sau nelucrarea unor dosare grele de spalare de bani in care erau implicate persoane precum Omar Haysam, Genica Boerica etc. Ce credeti ca s-a intamplat cu aceste plangeri penale? Nimic. Au fost ingropate de Parchetul Inaltei Curti. Motivul pare a fi chiar cel al A"imensei consideratiiA" fata de actul lui Melinescu. Acelasi parchet care insa s-a grabit sa ia de bun raportul nul de drept al lui Melinescu si sa ceara arestari, respinse in final de instantele de judecata.

De ce lucreaza Parchetul Inaltei Curti cu doua unitati de masura? Pentru ca e posibil ca o inculpare a lui Melinescu pentru nulitatea raportului nul emis de acesta fara a avea calitatea de presedinte al ONPCSB ar pune sub semnul intrebarii dosarul lui Dinu Patriciu.

Avocatul Ovidiu Budusan, fost sef la Anticoruptie in Parchetul Inaltei Curti ne-a declarat, legat de desecretizarea solicitata de procurori ca A"acestia se prevaleaza de un mic trucaj, pentru ca in cazul in care vor fi luati la intrebari vor raspunde ca in cauza este inceputa urmarirea penala pentru alte infractiuni si daca ei au avut senzatia ca si alte 100 de persoane au legatura cu ele, atunci de aceea au cerut astfel de verificari. Legea in domeniu este, insa, proasta, amendabila, pentru ca ea lasa anchetatorilor la indemana posibilitatea discretionara de verificare cu incalcarea drepturilor persoanelor ce fac obiectul unor astfel de solicitariA".

Pe de alta parte, procurorul general al Romaniei continua sa faca declaratii A"mirobolanteA" legate de A"telefonul rosuA" primit de la premierul Calin Popescu Tariceanu. Dupa cinci luni de la scurta discutie telefonica prin care Tariceanu i-a solicitat lui Botos o informare asupra situatiei presedintelui Rompetrol, Dinu Patriciu, in conditiile in care acesta fusese retinut (fara sa i se fi adus la cunostinta acest aspect), procurorul general eticheteaza gestul primului-ministru ca A"anormalA". Mai precis, acesta a declarat, citat de Mediafax, ca nu i se pare normal sa fie sunat de premier si intrebat despre mersul unui dosar, cat timp singurele abilitate sa ceara detalii cu privire la cauze sunt instantele, iar legea interzice amestecul superiorilor in cazurile cercetate de procurori. Seful Ministerului Public a subliniat ca el doar administreaza institutia si nu poate face decat ceea ce tine de punerea la dispozitia procurorilor a logisticii sau a informatiilor necesare in solutionarea cauzelor, competentele de rezolvare revenind strict procurorilor. A"Legislatia in vigoare limiteaza accesul procurorului ierarhic superior la verificarea activitatii pe dosare a subalternilorA", a mai spus Botos. Acesta a mai afirmat: A"Nu discutam despre cauze cu nimeniA".

Daca se pun cap la cap cele doua declaratii, reiese ca Botos, personal, nu ar avea ce sa discute despre vreo cauza, pentru ca este doar simplu A"gestionarA" de bunuri ale institutiei, iar procurorii fac ce acte de procedura vor, cand vor, daca vor, trimit sau nu in instanta persoane, solicita comisii rogatorii, interceptari si, iata, desecretizari de conturi, doar de ei stiute. Dar asta, de curand, adica de cand a intrat in functiune aceasta totala independenta data procurorilor de catre Legea 247 - Macovei. Penibilul declaratiei lui Ilie Botos consta in faptul ca aceasta lege nu exista la data la care premierul Tariceanu l-a sunat pentru a se informa, adica in luna mai a acestui an, cand a avut loc scandalul retinerii lui Dinu Patriciu. La acea vreme, procurorul general stia tot ce misca in Parchet pe dosarele de A"mare delicateteA", inclusiv cel al rapirii jurnalistilor, pentru ca greselile procurorilor din subordine, erorile sau lipsa de neprofesionalism a acestora s-a spart in capul lui. Cum era firesc. Pe de alta parte, daca procurorii care faceau ancheta in cazul A"PatriciuA" ar fi avut independenta si raspunderea personala pe caz conferita recent de Legea 247, nu ar mai fi fost nevoie ca Ilie Botos sa faca o conferinta de presa fulgeratoare in care sa-si verse resentimentele fata de media si sa-si decline sprijinul total fata de A"victimeleA" anchetatoare ale lui Patriciu. Botos a mai tinut sa precizeze agentiilor de presa ca activitatea magistratilor nu are conotatii politice si ca atata timp cat nu a furnizat nici o informare, nu a considerat necesar sa-i comunice ministrului Justitiei despre faptul ca premierul l-a sunat ca sa se intereseze de dosarul Dinu Patriciu. Seful Parchetului sustine ca nu a discutat cu premierul despre alte cazuri, desi Calin Popescu Tariceanu afirma ca ar fi fost sunat de Botos cu privire la anumite dosare. Procurorul general a mai adaugat ca i se pare normal ca CSM sa fie interesat de acest caz si ca va da toate detaliile care i se vor cere in acest caz. Legat de scandalul solicitarii de desecretizare a conturilor unor personalitati, printre care cele ale familiei Tariceanu, Botos nu a putut confirma si nici infirma existenta unui control al averii premierului sau altor persoane, subliniind ca faza preliminara a unei anchete tine strict de competenta procurorilor, iar ca acestia cunosc prevederile articolului 182 din Codul de procedura penala privind protectia informatiilor clasificate, respectarea dreptului la imagine si a prezumptiei de nevinovatie. Aici nu este vorba, insa, de nerespectarea art.182, ci de violarea secretului bancar. De ce spunem asta? Pentru ca Parchetul poate solicita - dupa cum ne-a confirmat si conducerea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor - astfel de A"lucrariA" bancilor, in timpul unei anchete, motivandu-se ca exista A"indicii temeinice de spalare de bani sau terorismA" la anumite persoane, fara a se mai trece prin ONPCSB. Parchetul poate face astfel de solicitari motivand ca sesizarea apartine unor entitati precum SRI, SIE, DGIPI, care li s-au adresat direct lor. Iar daca acestea nu s-au dus mai intai catre ONPCSB, care sa faca o analiza preliminara si sa constate ca exista suficiente argumente sau A"indiciiA" pentru a trimite lucrarea la Parchet si apoi la banci, atunci nici unul dintre cei vizati nu are de unde sa stie ca toate conturile sau contul lui a fost desecretizat inainte de inceperea unei urmariri penale asupra sa. Dupa, da. De altfel, se vede in anexa dosarelor de asemenea anvergura. Reiese din alte acte procedurale, din intrebarile interogatoriului etc, din materialul de urmarire penala. Ce se intampla, insa, cu desecretizari de conturi ale unor persoane asupra carora nu a inceput urmarirea, nici nu s-a gasit nimic si nici nu vor fi trimise in judecata din lipsa de probe!? Devoalarea ramane. Si e un A"atentatA" pe care bancile nu au voie sa-l deconspire, pentru ca ar deconspira o actiune a unei autoritati a statului si ar fi o infractiune. Legea da voie, asadar, Parchetului sa solicite cate desecretizari vrea, cu conditia sa enumere intr-o cerere niscaiva A"indiciiA" de spalari de bani.

Ziarul A"AdevarulA" a publicat ieri faptul ca pe lista personalitatilor ale caror conturi sunt verificate de DIICOT se mai afla Liviu Luca, presedintele Asociatiei Salariatilor din Petrom, actionar al companiei Petromservice, sotia sa, Cristina, dar si administratorul Upetrom 1 Mai, Gabriel Comanescu. Alaturi de acestia, mai figureaza pe lista si oamenii de afaceri Dan Fischer si Calin Husar.

Chestionat de A"AvereaA", Liviu Luca sustine ca nu a fost instiintat de nimeni in privinta verificarii conturilor si considera A"o murdarieA" faptul ca verificarea o include si pe sotia sa, Cristina Luca. A"Nu am primit nici o instiintare, ceea ce este putin ciudat, pentru ca vad ca se poarta in presa. In acest fel, cred ca incearca sa ma discreditezeA", ne-a declarat ieri Liviu Luca.

In aceeasi ordine de idei, Gabriel Comanescu, directorul Upetrom, ne-a spus ca nu stie nimic despre verificarea conturilor si ca singura relatie pe care o are cu Rompetrol este de natura comerciala. A"Rompetrol cumpara marfa de la Upetrom si efectueaza transporturi de utilaj petrolierA", ne-a declarat ieri Gabriel Comanescu. (M.B.)

Adina Anghelescu, Razvan Savaliuc