Cum a încasat statul român mai mulți bani în 2023 fără să regleze deficitul. Presiunea impozitelor a început să se vadă

Miercuri, 31 Ianuarie 2024, ora 21:50
0 citiri
Cum a încasat statul român mai mulți bani în 2023 fără să regleze deficitul. Presiunea impozitelor a început să se vadă
Ministerul Finanțelor Publice a făcut publice datele privind execuția bugetară pentru luna decembrie FOTO Pixabay.com

Ministerul Finanțelor Publice a făcut publice datele privind execuția bugetară pentru luna decembrie, acoperind astfel și bilanțul anual pentru anul 2023. Potrivit datelor oficiale, bugetul României a înregistrat o expansiune necontrolată a cheltuielilor, depășind estimările inițiale. Veniturile statului au urcat cu 13%, ajungând la 521 de miliarde de lei, în anumite segmente, precum încasările din impozitul pe pensii statul încasând și cu 40% mai mult decât în 2022, iar din impozitul pe dividende, cu 32,3% în plus. Cu toate acestea, deficitul bugetar a atins 20 de miliarde de lei peste prognoza inițială. Procentual, România a înregistrat un deficit bugetar de 5,68% din PIB în 2023, respectiv 89,9 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deși ținta de deficit atunci când a fost concepută proiecția bugetară pentru 2023 4,4%.

Pentru anul 2023, statul a colectat venituri de 521 de miliarde de lei, cu o creștere anuală de 13%, apropiindu-se de obiectivul de creștere de 14% stabilit la începutul anului. Cu toate acestea, cheltuielile bugetare s-au ridicat la 612 miliarde de lei, cu 13% mai mult decât în anul precedent, spre deosebire de o creștere bugetată de 10%. Acest lucru a condus la un deficit bugetar de 90 de miliarde de lei, cu 20 de miliarde de lei peste estimarea inițială de 70 de miliarde de lei, arată datele Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară pe luna decembrie.

Cum arată defalcat încasările și cheltuielile statului român în 2023

Veniturile din impozitul pe salarii și venituri au totalizat 40,41 miliarde de lei, marcând o creștere anuală de 19,9%, stimulată de majorarea veniturilor din impozitul pe pensii (41,8%) și pe dividende (32,3%), precum și o evoluție pozitivă de 11,8% a încasărilor din declarația unică, după cum menționează oficialii Ministerului Finanțelor, potrivit stiripesurse.ro.

Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 11,2%, fiind sub ritmul de creștere a masei salariale din economie, care a fost de 15,6%. Contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 158,66 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13,4% față de anul anterior. Apoi, veniturile din impozitul pe profit au sumat 29,13 miliarde de lei, reflectând o creștere anuală de 9,2%, iar încasările nete din TVA au ajuns la 104,33 miliarde de lei, cu o creștere de 10,9% față de anul precedent.

Cu toate acestea, cheltuielile bugetare au explodat anul trecut, depășind cu mult previziunile pe baza cărora a fost gândit bugetul de stat. Mai exact, datele Ministerului de Finanțe arată că cheltuielile de personal au atins 132,7 miliarde de lei, cu o creștere de 12,8% față de anul anterior.

Totodată, costurile cu bunuri și servicii s-au situat la 77,16 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 6,5% față de 2022, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut la 30,62 miliarde de lei, cu 1,53 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent, reprezentând o creștere de 5,2%.

Cheltuielile peste marja de venituri plasează deficitul într-o zonă și mai gravă decât se așteptau guvernanții la început de 2023

În anul 2023, România a consemnat un deficit bugetar de 5,68% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 89,9 miliarde de lei, potrivit informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor. Aceasta situație se prezintă în contextul unui obiectiv inițial de deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru anul respectiv. În cursul verii trecute, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, Guvernul a reușit să negocieze o ajustare a țintei de deficit, stabilind-o între 5,5% și 5,7% din PIB. În acest cadru, România a fost în 2023 unicul membru al Uniunii Europene supus procedurii pentru deficit excesiv, după cum indică sursele Rador Radio România.

Proiecțiile Comisiei Europene din toamna anului arată un deficit public estimat la 6,3% din PIB pentru 2023, cu previziuni de reducere la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025.

Potrivit datelor Ministerului, veniturile totale bugetare au atins marjele de creștere amintite mai sus, impulsionate în mare măsură de progresul înregistrat în colectarea fondurilor europene, impozitul pe salarii și venituri, precum și de contribuțiile de asigurări. Execuția bugetară a evidențiat, de asemenea, creșteri favorabile, dar mai moderate, în ceea ce privește veniturile din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), impozitul pe profit și veniturile nefiscale.

Anul 2023, mai rău ca 1990 când vine vorba de gospodărirea finanțelor statului

Potrivit Radio France Internationale, anul 2023 este cel mai dezastruos de după 1990 din punctul de vedere al construirii bugetului și din cel al gestionării finanțelor statului, iar problema principală a stat în creșterea mult peste așteptări a cheltuielilor. „În șase ani, între 2017 și 2023, cheltuielile de personal, adică salariile plătite din fonduri publice, s-au dublat. La fel s-a întâmplat și cu cheltuielile cu asistența socială, din care 90% reprezintă pensiile. Tot în aceeași perioadă, deloc întâmplător, cheltuielile statului cu dobânzile s-au triplat ajungând anul trecut la 2% din PIB. Este un șir de date care ne arată încă o dată că România a cunoscut o creștere substanțială de salarii și pensii care însă s-a bazat pe împrumuturi și nu pe mărirea productivității muncii sau pe creșterea sănătoasă a economiei.”

Este important de menționat că ultimele date se referă la execuția bugetară pentru ultimele 11 luni, când deficitul bugetar al României se situa la 4,64% din PIB, reprezentând 74 de miliarde de lei. Aceasta sugerează că, în decembrie, ultima lună a anului precedent, guvernul a acumulat un supliment de 16 miliarde de lei la deficit. Totuși, aceste cifre sunt preliminare și urmează să fie oficializate în luna februarie, interval în care România găzduiește o delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), având ca principal punct de discuție exact tema deficitului bugetar. România participă la procedura de corectare a deficitului excesiv, angajându-se să scadă treptat deficitul sub pragul de 3% din PIB, conform cerințelor tratatelor europene.

Deși mai multe state europene prezintă în prezent deficite bugetare amplificate, acestea nu sunt supuse procedurii de deficit excesiv, datorită suspendării temporare a limitelor în contextul pandemiei, conflictului din Ucraina și crizei energetice. Pentru România, însă, procedura a fost inițiată pe baza deficitului bugetar din 2019, când administrația condusă de premierul Orban și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a raportat un deficit de 4,6% din PIB, arată Ziarul Financiar.

...citeste mai departe despre "Cum a încasat statul român mai mulți bani în 2023 fără să regleze deficitul. Presiunea impozitelor a început să se vadă" pe Ziare.com

„Cadourile electorale vor fi decontate în anii următori”. Riscurile economice majore cu care se vor confrunta românii în 2024
„Cadourile electorale vor fi decontate în anii următori”. Riscurile economice majore cu care se vor confrunta românii în 2024
Într-un an în care promisiunile legate de lipsa creșterii taxelor și majorarea salariilor și pensiilor se bat cap în cap cu presiunea unei reforme fiscale din temelie pentru reglarea...
#deficit bugetar, #deficit bugetar romania, #buget de stat, #cheltuieli bugetare, #incasari buget , #Stiri Guvern