Ministerul Finanțelor a anunțat recent o nouă emisiune de titluri de stat Tezaur, care pot fi cumpărate până la începutul lunii februarie, cu dobânzi deja crescute și față de cele practicate în emisiunile de obligațiuni realizate de Stat în luna decembrie 2024. Atât titlurile de stat Fidelis, cât și Tezaur sunt, practic, un mecanism prin care statul român atrage finanțare de la populație. Mai exact, persoanele fizice pot achiziționa titlurile Tezaur, spre deosebire de titlurile Fidelis, care sunt disponibile și persoanelor juridice. Problema este că dacă Statul continuă să se bazeze atât de puternic pe agonisirea de capital de pe piața de obligațiuni, riscurile vor începe, ușor-ușor, să se întrevadă și să pericliteze nu doar costurile de împrumut pentru „rostogolirea” datoriei publice, dar și politica monetară, și încrederea pe termen lung a oamenilor în stabilitatea reală a acestui instrument de investiții.
Pentru a le menține atractivitatea, în contextul nevoii tot mai mari de finanțare publică, statul a majorat dobânzile anuale. Astfel, pentru emisiunea din acest an, titlurile cu scadența la 1 an oferă o dobândă de 7%, cele pe 3 ani au o dobândă de 7,5%, iar pentru cele pe 5 ani, dobânda este de 7,8%. Majorarea este clar vizibilă comparativ cu dobânzile oferite în decembrie anul trecut, când dobânda pentru titlurile de 1 an era de 6,45%, pentru cele de 3 ani de 7,2%, iar pentru 5 ani de 7,6%. Amintim că, în septembrie, dobânzile au fost și mai scăzute: 5,95% pentru 1 an, 6,7% pentru 3 ani și 7,1% pentru 5 ani.
De ce promovează Ministerul Finanțelor titlurile de stat drept o investiție „sigură”
Autoritățile insistă deosebit de mult pe atractivitatea titlurilor de stat precum Tezaur și Fidelis: „avantajul investiției cetățenilor în titluri de stat este că dobânda plătită din bugetul de stat rămâne în țară. Se duce în buzunarul românilor. Iar cetățenii contribuie prin aceste împrumuturi la o construcție bugetară mai echilibrată. Mă bucură faptul că din ce în ce mai mulți români aleg să investească în titluri de stat” a declarat recent Tánczos Barna, ministrul Finanțelor.
Anul trecut, cele șase emisiuni Fidelis din 2024 au atras aproximativ 16,4 miliarde de lei de la populație. Această sumă, echivalentă cu 3,3 miliarde de euro, reprezintă circa 40% din valoarea totală a celor 20 de emisiuni Fidelis lansate din 2020 până în prezent. Este de menționat și faptul că anul trecut s-a înregistrat un record impresionant, când un investitor persoană fizică a achiziționat titluri Fidelis în valoare de 342 de milioane de lei.
Care este oferta concretă a Statului pentru emisiunea din ianuarie
Ministerul Finanțelor oferă opțiuni flexibile pentru cumpărarea titlurilor de stat, care sunt disponibile atât online, cât și fizic. Titlurile sunt emise în format dematerializat și pot fi identificate printr-un cod unic ISIN. Pentru emisiunea curentă Tezaur, acestea pot fi achiziționate online până pe 6 februarie de către persoanele fizice înregistrate în Spațiul Privat Virtual (SPV) pus la dispoziție de ANAF. Alternativ, cei care nu utilizează SPV pot cumpăra titlurile de la unitățile Trezoreriei Statului până la data de 7 februarie sau de la oficiile Poștei Române, unde termenele sunt ușor diferite: 5 februarie pentru mediul rural și 6 februarie pentru cel urban.
Pentru mulți, cel mai mare beneficiu al acestor instrumente financiare este exonerarea de impozitare. Conform Articolului 93 din Codul Fiscal, veniturile obținute din dobânzile și transferul titlurilor de stat sunt neimpozabile, aici intrând și dobânda anuală, precum și eventualele câștiguri obținute prin revânzarea titlurilor. Potrivit InfoFinanciar, specialiștii subliniază că riscul introducerii unei taxe pentru aceste venituri este redus în prezent, deoarece o astfel de măsură ar diminua atractivitatea titlurilor de stat. În schimb, ar favoriza depozitele bancare, care sunt deja supuse impozitării.
În ceea ce privește modalitățile de încasare concretă a banilor câștigați din dobânzi, cei care păstrează titlurile până la scadență vor primi dobânda anuală, iar la finalul perioadei valoarea inițială a investiției le va fi restituită. Pentru subscrierile realizate prin bănci sau societăți de brokeraj, suma este returnată prin intermediul Depozitarului Central. De asemenea, investitorii care doresc să vândă titlurile pe bursă au nevoie de un cont de tranzacționare. Acesta poate fi deschis prin semnarea unui contract de prestări servicii financiare cu o bancă sau cu o firmă de brokeraj. În cadrul programului Tezaur, titlurile de stat pot fi transferate și răscumpărate anticipat, conform informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor.
Care este pariul pus de Statul Român pe titlurile de stat în 2025: 40 de miliarde de lei pentru acoperirea datoriei publice
Potrivit unei analize recente publicate de Curs de Guvernare, „Statul își propune să atragă peste 40 de miliarde de lei de la populație în 2025, prin emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se pe dobânzile atractive pe care le au aceste instrumente în comparație cu principalul ”competitor” reprezentat de depozitele bancare. Anul trecut, circa 13% din suma totală împrumutată de România (local și internațional) a provenit de la populație, nivel record. Instrumentele de tipul Tezaur și Fidelis au ajuns să reprezinte 4% din datoria publică totală a României, respectiv 7% din datoria publică internă.”
„Nu avem o estimare (cu privire la suma pe care statul speră să o atragă anul acesta de la populație, n.r.). Nu vă pot da o cifră. Anul trecut am atras 33 de miliarde de lei. Vizăm mai mult (…) Dacă în 2023 am crescut cu 13 miliarde față de anul precedent, în 2025 am putea viza 40 de miliarde, peste 40 de miliarde de lei din împrumuturile de pe piața internă”, a declarat Ștefan Nanu, directorul Trezorerie Naționale, pentru sursa citată.
La ce riscuri se expun și Statul, și persoanele care pariază pe dobânzile ridicate ale titlurilor de stat
Pe termen lung, strategia de atragere a economiilor populației poate contribui la echilibrarea finanțelor publice, însă, potrivit analizei citate, unul dintre riscurile concrete ale strategiei de atragere a finanțării prin titluri de stat de la populație este chiar creșterea costurilor asociate datoriei publice. Dobânzile mai mari oferite pentru a atrage economiile populației cresc povara financiară asupra bugetului de stat, mai ales într-un context în care deficitele bugetare sunt deja ridicate. Tendința poate duce astfel la o accentuare a problemelor legate de sustenabilitatea datoriei publice pe termen lung.
Un alt risc major este cel al saturației surselor tradiționale de finanțare, precum băncile, care dețin deja o proporție covârșitoare a activelor sub forma titlurilor de stat. Sistemul bancar românesc este cel mai expus din Uniunea Europeană la riscul de credit suveran, cu peste 25% din activele totale legate de datoria guvernamentală, arată sursa citată. Situația limitează capacitatea băncilor de a absorbi emisiuni suplimentare de titluri de stat, forțând în această manieră statul să se orienteze către retail, o soluție mai costisitoare și mai dificil de administrat.
Riscurile de piață sunt, de asemenea, destul de ridicate pentru investitorii retail, adică persoanele fizice care doresc să își maximizeze veniturile prin economii în obligațiuni. Spre deosebire de depozitele bancare, titlurile de stat tranzacționabile pot înregistra pierderi dacă sunt vândute înainte de scadență, în condițiile unei creșteri a dobânzilor. Acest „du-te vino” al repercusiunilor macro- și microeconomice poate descuraja investițiile pe termen lung și poate afecta direct încrederea populației în instrumentul financiar.
Mai mult, orientarea către finanțare internă prin retail nu elimină complet nici dependența de piețele externe, care implică riscuri valutare foarte mari. Peste jumătate din datoria publică a României este denominată în valută, iar o creștere a finanțării externe va expune bugetul la fluctuații negative ale cursului de schimb în defavoarea leului, o vulnerabilitate ce poate deveni și mai acută în contextul unei eventuale creșteri a ratelor dobânzilor pe piețele internaționale.
...citeste mai departe despre "Câți bani vrea Statul să ia din buzunarele românilor și să-i pompeze în datoria publică în 2025. Indicatori ai economiei pe muchie de cuțit" pe Ziare.com