Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Reflectarea situatiei politice din Romania pe plan economic

Reflectarea situatiei politice din Romania pe plan economic

Reflectarea situatiei politice din Romania pe plan economic - aceasta este tema dialogului saptamanal dintre Robert Schwartz si Emil Hurezeanu, astazi, sub genericul Trans-Europa Expres - Bonn-Bucuresti.

Robert Schwartz: Emil Hurezeanu, inaintea aderarii Romaniei la UE, s-a spus de multe ori ca anul 2007 ar putea deveni un an foarte bun economic. Integrarea in UE ar insemna concret o imbunatatire a perspectivelor economice si, in primul rand, o crestere a investitiilor straine directe. Totusi, acum, dupaintegrare, mai multe agentii internationale de rating considera ca actuala crizapolitica din Romania ar putea deveni cel mai mare risc pentru evolutia economiei romanesti.

Ce se poate intampla concret, daca aceasta isterie politica va continua? Politicienii par, oarecum, desprinsi de realitate, de parcas-ar afla intr-un balon la cativa metri de pamant, inconjurati doar de propriile lor obsesii. Cum poate functiona economia in actuala situatie politica?

Emil Hurezeanu: inainte de orice, sa observam canu existasolutii sau promisiuni de rezultate nici macar in interiorul acestui balon, in interiorul acestei bule nevrozate, care a devenit sistemul politic romanesc, pentru ca politicienii se consuma in dispute, de fapt, sterile: Cine il judeca pe presedinte? Cand, daca vom avea sau nu sau cand, din nou, alegeri euro-parlamentare inanitea unui referendum de suspendare? De ce tocmai Dan Voiculescu il judeca pe Traian Basescu? Deci, toate aceste nesfarsite discutii, de fapt, nu par sa aiba un rezultat previzibil care, mai ales, sa duca la solutionarea unor probleme cronice ale vietii politice romanesti, care tin - safolosim exemplul deja clasicizat - de exemplu, de o distribuire mai neta a rolurilor intre presedinte si prim-ministru, in situatia in care, de fapt, un referendum pentru votul uninominal n-ar fi decat o etapa infima, dupaparerea mea, in esafodajul absolut necesar al restructurarii vietii politice romanesti, unde principala misiune, despre care nu vorbeste mai nimeni acum, ar trebui safie in ce masura un presedinte ales de intregul electorat are si puteri executive sau, daca nu, in ce masura o republica parlamentara ar duce automat la o alegere a presedintelui de catre deputati si, deci, la limitarea partii conflictuale, segmentului conflictual, intre organisme legitimate pe de o parte democratic, iar pe de altaparte lipsite de puteri executive, cum este acum cazul presedintiei.

Robert Schwartz: Parantezainchisa, Emil. Cum se reflectaacum aceastasituatie, care pare faraiesire, in viata economica?

Emil Hurezeanu: Si acum, revenind la celalalt aspect, sazicem, ignorat sau secundar, credulii, politicienii ne fac sa intelegem asta, dacase comporta asa, al realitatii propriu-zise. Romania a intrat la 1 ianuarie 2007 acolo, stie catrebuie saincaseze de la UE, pe bazade proiecte, in anul care urmeaza- n-au mai ramas decat zece luni intre timp - peste un miliard de euro. Se observa o stare de ignorare a realitatii propriu-zise. Proiectul integrarii europene nu pare safie urmat, acum, de nenumarate proiecte ale aderarii propriu-zise, ale absorbtiei de fonduri. Se observa o intarziere, apoi, in reforma propriu-zisa, si cand este vorba de justitie, si cand este vorba de alte domenii - administratia, afacerile interne, de exemplu, se observao incetinire a ritmului de construire a infrastructurii rutiere. Toate acestea ne fac sa credem ca Romania este deja in intarziere fata de propriile angajamente si ca nu ar fi exclusa nici posibilitatea activarii unor clauze.

Robert Schwartz: Foarte corect, Emil. La Bruxelles se vorbeste tot mai des despre aceasta posibilitate de activare a unor clauze sectoriale de salvgardare. Se pierd bani buni. Sanu uitam ca, pana in 2013, Romania ar putea primi 30 de miliarde de euro. Activarea clauzelor de salvgardare inseamna, bineinteles, o inghetare a unor fonduri.

Emil Hurezeanu: Da.

Robert Schwartz: Concluzia este clara.

Emil Hurezeanu: Concluzia nu poate fi decat una, adica, incetarea ostilitatilor este greu de cerut, pentru ca politicienii par acum mai obsedati decat oricand cu ducerea la capat a acestui razboi, al tuturor impotriva tuturor, repet, fara sanse de solutionare reala a sistemului politic. Pe de altaparte, mai exista un pericol: ca investitorii straini, care, independent acum de proiectele europene, au asigurat in ultimii ani cresteri spectaculoase ale economiei romanesti, safie, la un moment dat, mai tarziu, influentati de aceastagalceavapoliticasi sa devina mai prudenti. Saptamana trecuta, pe site-ul aktien/cec/.de, al investitorilor germani in strainatate, a aparut o notacare ar trebui sane dea de gandit in Romania, si anume: avand in vedere conflictele cronice intre presedinte si guvern, intre presedinte si parlament, intre diverse institutii, existao prudentarecomandatapentru investitorii germani, atunci cand vor sainvesteascain Romania. Dacaastfel de apeluri se generalizeaza si se consolideaza, prin prelungirea crizei politice, vom asista si la ceea ce este cel mai putin de dorit, si anume o racire a dezvoltarii economice a Romaniei, ceea ce ar antrena, bineinteles, un recul general al tarii, al evolutiei tarii.

Robert Schwartz: Si atunci, concluzia, repet, este clara: alegeri anticipate.

Emil Hurezeanu: Concluzia este alegeri anticipate, dar nu in orice sistem politic. Alegeri anticipate care ar trebui sa reformeze in acelasi timp sistemul politic printr-un sistem de referendumuri sau intr-un referendum mai general care sacontina, pe langavotul uninominal, si optiunea pentru republica prezidentiala sau republica parlamentara. Este doar un exemplu de la care se poate porni, pentru ca, fara sa fie resetat in intregime, sistemul politic romanesc, dupa 17 ani de tranzitie, isi atinge acum limitele incompetentei.

Rador

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 900 ori