La scurt timp dupa adoptarea noului Cod al Muncii, guvernul va trebui sa modifice, la ordinele Comisiei Europene, cateva articole esentiale. Pe de o parte, se va suplimenta cu o luna perioada in care angajatii care muncesc dupa program beneficiaza de ore libere. In plus, legislatia privind protectia angajatului va adera la principiul flexicuritatii.
Ce presupune principiul flexicuritatii
Dan Matei Agathon, vice presedinte al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania, spune ca este vorba despre un echilibru pe care l-a cautat toata lumea, de la Marx, la Keynes si pana la Stiegler: echilibrul intre capital si forta de munca.
" Asta e utopic, mai greu e de gasit. Nu l-au gasit comunistii, nu l-au gasit nici imperialistii, nu stiu cine o sa il gaseasca sau daca o sa-l gaseasca cineva vreodata", afirma Agathon.
In opinia fostului ministru al Muncii, Mariana Campeanu, principiul flexicuritatii inseamna tot ce nu mai are noul Cod al Muncii: "nicio garantie pentru pastrarea locului de munca, nicio posibilitate de a ataca in instanta o eventuala desfacere a contractului de munca in mod abuziv.
Flexicuritatea inseamna o flexibilizare a pietii muncii, dar si o securitate a locurilor de munca".
De altfel, flexicuritatea contine acele reguli care impun antreprenorului sa mai lucreze si in weekend-uri sau peste program, atunci cand situatia economica o cere, adauga Agathon.
In acel caz, se va trece peste programul fix, acordandu-se zile libere, dupa finalizarea comenzilor respectivului antreprenor.
Agathon mai afirma ca unii membri ai miscarii patronale, dar si analisti economici, cer asprirea Codului Muncii, pentru ca atat angajarile, dar si negocierile sa aiba loc mai rapid.
Contracte pe perioada determinata
Reprezentantul ACPR spune ca, pornind de la introducerea pe scara larga a contractelor pe perioada determinata, unii lideri sindicali au ajuns pana la acuzatii de sclavagism, "absolut fantasmagorice".
" O flexibilizare si din punct de vedere a duratei contractului de munca era fireasca, era necesara, era normala si, pana la urma, este europeana", adauga acesta, spunand si ca o astfel de modificare nu va genera "fuga" in masa a muncitorilor.
Nici avocatul Gheorghe Piperea nu crede intr-o migrare a fortei de munca, din cauza noilor contracte.
"Dimpotriva, contractul pe perioada nedeterminata avea niste complicatii. Ca sa poti sa te muti dintr-un loc in altul trebuia sa folosesti tehnica juridica a transferului in interesul serviciului sau a detasarii si erau niste formalitati deosebit de complicate", spune Piperea, care subliniaza ca introducerea noilor contracte pe perioada determinata asigura mobilitatea muncii.
Deocamdata, insa, romanii care sunt afara fac orice efort pentru a-si mentine locul de munca si putini isi vor mai gasi, lasand la o parte sezonul de vara, cand in zona serviciilor, in special hotelier si alimentatie publica exista deja o presiune, completeaza Agathon.
Cat despre scenariul in care salariile vor scadea in serie, din cauza ca angajatorii vor folosi din plin libertatea dobandita de a recurge la contractele de munca pe perioada determinata, Piperea spune ca vom putea asista la asa ceva, pe termen scurt.
"Pe termen mediu, insa, nu cred ca isi permite cineva sa isi faca de cap cu lucrurile astea pentru ca perioada asta este determinata si pentru patroni si pentru salariati".
Odata cu aceste contracte, vor aparea si o serie de alte complicatii pentru ca cel care incheie un astfel de contract este mai putin eligibil la banca pentru un credit, afirma Gheorghe Piperea.
"O banca, printre altele, atunci cand verifica rating-ul verifica si perioada pe care este angajat salariatul. De obicei, perioadele determinate de 3 - 4 ani, 5 ani sunt evitate de banci". Noul Cod al Muncii vs. Munca la negru Firmele care pana acum gaseau portite de fentare a fiscalizarii muncii se vor vedea fara scapare, crede Mariana Campeanu.
"Ele vor face contracte de munca si in acelasi timp le vor schimba si pe celelalte existente si vor scadea salariile. Aceasta este consecinta acestui Cod al Muncii", spune fostul ministru al Muncii.
Totusi, sa nu ne asteptam la miracole. "Sa intelegem foarte clar: munca la negru a existat, exista si va exista in Romania. Doar prin Codul Muncii nu poate fi scoasa chiar si cu imperativul a doi ani de puscarie si zeci de milioane de lei vechi amenda. Daca vrei sa rezolvi o problema trebuie sa mergi la cauzele ei, nu la efecte.
Iar cauzele muncii la negru sunt extrem de simple: costul fortei de munca cel mai ridicat din Uniunea Europeana", clarifica Dan Matei Agathon.
Singura sansa de trecere la munca la alb tine de reducerea CAS-ului, sustine Agathon.
Pentru reducerea sarcinii fiscale si a sarcinii de contributii de asigurari sociale pledeaza si avocatul Piperea, atat din perspectiva patronilor cat si din cea a angajatilor.
"Oamenii vor considera ca este mai usor sa paltesti taxele si contributiile reduse decat sa fii haituit de autoritati". Ar putea scadea contributiile la stat, ca o consecinta a noului Cod? Nu, dupa parerea lui Gheorghe Piperea, care spune ca exista o gramada de situatii in care persoanele sunt angajate la "gri" sau eventual la negru.
"In mod normal, ar trebui sa se ajunga la niste corectii pe piata muncii, in niciun caz la reducerea contributiilor ca volum.
Relativ, nominal, per capita, da, s-ar putea spune ca este o reducere. Dar ca volum, prin faptul ca n-o sa avem cinci milioane de salariati cu carte de munca, vom avea sase-sapte, contributiile la asigurarile de stat vor fi mai mari, ca volum", spune acesta.
Noile modificari, cerute de Comisia Europeana
Referindu-se la cererea Comisiei Europene de suplimentare cu o luna a perioadei in care angajatii care lucreaza peste durata normala a timpului de munca beneficiaza de ore libere, Mariana Campeanu spune ca acordarea de timp liber nu este o problema, in sine.Problema este, in viziunea acesteia, faptul ca modificarea de prelungire a perioade de la 60 de zile la 90 a fost propusa pentru ca nu mai exista posibilitatea de a fi platit pentru acele ore.
"Ceea ce mi se pare din nou o nedreptate facuta salariatilor", concluzioneaza aceasta.