Economiile Europei estice - incinse si framantate

Luni, 12 Martie 2007, ora 01:52
1269 citiri

Economiile supraincalzite, reformele lente si politica incalcita constituie un melanj tulbure.Niciodata pana acum nu s-a mai bucurat Europa de est de un asemenea climat benefic. Majoritatea regiunii este ancorata in NATO si UE; este prospera, stabila, democratica si sigura.

Cresterea PIB surprinde pe toata lumea. Chiar si un presupus lenes ca Macedonia inregistreaza o crestere de 4%, mult mai rapida decat a "vechii Europe". In majoritatea celorlalte aTari, cresterea este mai mare de 5%; in vedetele baltice Estonia si Letonia, este de peste 10%.

Totusi, moralul este surprinzator de scazut. Pe tot cuprinsul regiunii, milioane de oameni au plecat sa lucreze in strainatate, declansand o crestere a salariilor, amenintand competitivitatea si ingrijorandu-i pe investitori. Tari care nu sunt inca in UE se tem ca s-ar putea ca nici reformele rapide sa nu le ajute sa adere. In cele zece tari ex-comuniste aflate deja in club, reforma s-a impotmolit in mare masura. In Romania, disciplina politica ce a precedat aderarea s-a sfarsit spectaculos. In Slovacia, reformele ar putea fi anihilate. in ce priveste moneda euro, nici o alta tara din regiune nu pare a urma exemplul Sloveniei pentru a adopta curand moneda unica.

Teama imediata, alimentata de pieaTele primitive si de amintirile crizelor financiare din Asia de est, din 1997, si a celor mai dese din America latina, este legata de un crah economic. Ar putea incepe in statele baltice. Saptamana aceasta, agenaTia de rating Fitch a avertizat Letonia ca ar putea fi vizata de o reducere a ratingului sau daca nu-si aduce sub control economia. in 2006, deficitul de cont curent al Letoniei era de 20% din PIB, cel mai inalt din UE. Aceasta reflecta o inflamare a creditelor ipotecare acordate de bancile straine localnicilor, denominate in principal in euro, care a alimentat inflorirea pieaTei imobiliare. Estonia si Lituania au povesti similare - si par la fel de putin durabile. Cu toata arhitectura lor magnifica, este greu de inteles de ce ar fi capitalele baltice mai scumpe decat Berlinul, Viena sau Frankfurt.

Este de asemenea usor de imaginat cum s-ar putea termina expansiunea imobiliara. Firmelor de constructii le vine greu sa angajeze muncitorii pentru care companiile de proprietati au platit deja, utilizand bani de la clienti care s-au imprumutat deja din strainatate. intr-un bizar indiciu al supraincingerii, unele firme estoniene importa chiar muncitori din Finlanda. O intrebare mai dificila este ce s-ar intampla in continuare. Bancile baltice sunt in mare masura deaTinute de banci straine scandinave solide. Acestea isi pot permite sa crediteze sucursalele lor locale la nevoie. Doar Letonia are o mare banca cu capital autohton, Parex, dar a fost un creditor relativ prudent.

Toate cele trei tari au rate de schimb valutar fixe (consilii valutare in Estonia si Lituania, condiaTionare valutara in Letonia) complet sustinute de rezerve in valuta straina. Este linistitor ca nici una dintre ele nu are mari datorii externe si ca monedele si obligaaTiunile lor se tranzacaTioneaza in volume mici, creand putin loc pentru atacuri speculative. Mai putin linistitor este insa faptul ca regimul lor de schimb valutar lasa putin loc de manevra pentru austeritate monetara. Si politica slaba a coalitiei submineaza sperantele intr-o politica de austeritate fiscala sau reforme economice structurale care ar mentine competitivitatea in conditiile unei cresteri a costurilor.

Edward Parker de la Fitch spune ca un crah baltic ar putea face ca unele tari sa fie silite sa urmeze exemplul Portugaliei, care a fost lovita de costuri mari si o crestere redusa dupa o expansiune trecatoare. Acest lucru ar fi trist pentru statele baltice. Dar trebuie oare sa se transmita si altor tari est-europene?
Aparent, nu. Doar Slovacia are o crestere in stil baltic (o rata anuala de 9,6% in trimestrul patru al anului 2006, cu o productie industriala anuala in crestere cu 17,4% in ianuarie). Este mai flexibila (cu o rata de schimb valutar flotanta) si banca sa centrala este condusa impecabil. Guvernul insista ca vrea sa adopte euro in 2009. Dar unii din zona euro sesizeaza ca inflatia scazuta a Slovaciei va fi considerata "nedurabila" cand va veni momentul.

Mai ingrijoratoare este situatia Ungariei. Guvernul incearca sa recastige controlul finantelor publice dupa extravagantele menite a aduce victoria in alegerile de anul trecut. Ungurii au imprumutat masiv in valuta straina, presupunand ca euro este o certitudine. Aceasta creaza toate premizele pentru o intorsatura urata, cu devalorizare, posibila incapacitate de plata si recesiune. Dupa unele piruete periculoase anul trecut, programul de austeritate al guvernului si-a castigat elogii din partea bancherilor. Dar reformele planificate in domeniul cheltuielilor publice nu au dat inca roade si guvernul s-a dovedit timid in stavilirea platilor mai mari in sectorul public.

Esecul subiacent este guvernarea slaba si nehotarata care se manifesta in intreaga regiune care ar avea nevoie de multi ani de administrare pertinenta pentru a recupera intarzierea. Romania, al doilea membru est-european al UE ca marime, este paralizata de o cearta politica intre premier si presedinte. Ca produs secundar, camera superioara a Parlamentului a votat pentru destituirea ministrului justiei, Monica Macovei. Intr-o situatie economica insorita, astfel de manevre politice ar fi simple detalii. Intr-un climat mai rece, fac ca viitorul Europei de est sa arate mai ingrijorator.

Rador