Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

De ce nu mai depinde prosperitatea de geografie? - Luni, 04 August 2008, ora 10:52

De ce nu mai depinde prosperitatea de geografie? - Luni, 04 August 2008, ora 10:52
O incursiune fascinanta in lumea companiilor si a banilor, o carte de economie care se citeste cu sufletul la gura, asemenea unui roman politist. De ce exista natiuni bogate si altele sarace, care sunt secretele reusitei in afaceri, ce reprezinta revolutia adusa de Noua Economie, care sunt capcanele acesteia si cum putem deschide usile spre succes? De ce youtube.com s-a nascut in America si cum a devenit Harry Potter o uriasa sursa de profit? Raspunsurile la aceste intrebari si la multe altele sunt in lucrarea de fata, unica in Romania prin modul de abordare a problematicilor si stilul de expunere. O carte semnata de Eugen Ovidiu Chirovici cu recomandarea Bloombiz.    - Prin urmare crezi c? tr?im - m?car din punct de vedere economic - intr-o lume mai bun? decat in secolele sau deceniile precedente?

    - Pentru a folosi un asemenea calificativ, "mai bun" sau "mai r?u", trebuie s? ai un set de criterii foarte bine stabilit ?i, prin urmare, intri in domeniul alunecos al relativit??ii. Exista o sut? de motive, pe care le putem enumera impreun?, pentru a afirma c? lumea de ast?zi nu este nici pe departe una ideal?. Tr?im amenin??ri mondiale - terorismul ?i inc?lzirea global? ar fi doar dou?, cele mai notorii - asist?m la cele mai consistente migra?ii din ultimul mileniu, miliarde de fiin?e umane tr?iesc intr-o s?r?cie descalificant?, in vreme ce o minoritate relativ restrans? consum? majoritatea avu?iei pe care lumea o produce. Nu suntem capabili s? prevedem crizele - vezi cea mai recent?, aceea a creditelor ipotecare din SUA - de?i s-au decernat Premii Nobel pentru modele de predic?ie economic?. Dar a intervenit o muta?ie ?i asta este ceea ce eu consider esen?ial.

    - De acord cu partea goal? a paharului. Care este cea plin??!

     - Un grup de sociologi americani au calculat prin anii '60 c? ?ansele unui copil provenit dintr-o familie de universitari de a deveni el insu?i universitar sunt de circa cincizeci de ori mai mari decat ale unuia care nu provine dintr-o asemenea familie. ?i asta in SUA, unde ?tii cat? moned? se bate pe "?ara tuturor posibilit??ilor"...Dac? cineva ar fi calculat ?ansele unui absolvent de universitate din Peru, s? spunem, de a ajunge milionar, comparativ cu cele ale unui nativ american sau englez, probabil c? rezultatele ar fi fost extrem de ingrijor?toare, scriindu-se cu foarte, foarte multe cifre.

    - Iar ast?zi sunt egale?!

     - Ar fi absurd s? pretindem c? sunt egale. Dar s-au diminuat sim?itor. M?car din dou? puncte de vedere, unul administrativ ?i cel?lalt antreprenorial. Administrativ, pentru c? nimeni ?i nimic nu te opre?te s? ocupi o func?ie important? intr-o multina?ional? indiferent de spa?iul geografic din care provii - conteaz? doar valoarea ta profesional?. Dac? lu?m o banc? american?, de pild?, constat?m c? in anii '60 peste 80 la sut? din managemenetul mediu ?i de top era compus din persoane n?scute ?i educate in SUA. Ast?zi vedem c? procentul tinde doar spre 50 la sut? ?i asta este valabil pentru cam toate companiile medii ?i mari din Europa de Vest, SUA sau Canada. Ceea ce inseamn? accesul la un salariu consistent ?i tot cortegiul de privilegii pe care asemenea companii il ofer? angaja?ilor lor. Antreprenorial, de asemenea: po?i s?-?i deschizi o afacere in Peru sau Romania, dar de asemenea po?i s? o faci in SUA sau Germania. Sau po?i s? stai in fa?a computerului la Lima sau la Bucure?ti ?i s? joci pe Bursa de la New York, s? rupi, cu alte cuvinte, o p?rticic? din prosperitatea economiei "americane". Pun ghilimelele, pentru c? este limpede c? dac? eu ca roman sau un peruan poate avea acces la acea avu?ie, inseamn? ca identitatea ei na?ional? se dilueaz? considerabil.

    - Vorbeai de antreprenori ?i de administratori...

     - Cred c? este o distinc?ie extrem de necesar? atunci cand vorbim de cei care produc ?i de cei care gestioneaz? avu?ia. Antreprenorii sunt proprietarii, administratorii sunt cei care o gestioneaz? ?i, eventual, o sporesc. ?i ar mai fi o categorie - creatorii de paradigme economice.

    - F?-m? s? in?eleg ?i pe mine. In fond, to?i sunt economi?ti.

    - Nu in mod necesar. Cred c? doar to?i SE PRICEP la economie, dar deseori din perspective complet diferite.

     - Ce inseamn? asta?

      - Asta inseamn? c? preg?tirea ?i abilit??ile presupuse de fiecare postur? sunt dramatic diferite. O s? incerc s?-?i schi?ez "portretul-robot" al fiec?ruia dintre ei.

     Antreprenorul este caracterizat, in primul rand, prin spirit de ini?iativ? ?i prin inc? ceva - prin curajul de a lua decizii care, deseori, presupun riscuri considerabile. Antreprenorul este cel care la un moment-dat - deseori la inceputul carierei - decide s? arunce la co? eventualul trai comod presupus de o leaf? fix? ?i certititudinea zilei de maine pentru a risca totul pentru o idee sau o viziune. Uite, eu am practicat mul?i ani artele mar?iale. Un celebru sensei japonez a fost intrebat odat? care este principala calitate a unui practicant incep?tor pentru a performa in aceast? direc?ie. F?r? s? ezite, a spus "inima de lupt?tor". In sal? am v?zut practican?i foarte buni, foarte bine preg?ti?i, dar care cand intrau pe tatami erau infran?i de competitori aparent mai slab preg?ti?i. Asta pentru c? nu erau suficient de curajo?i ?i de determina?i in demersul lor de a invinge. Asta inseamn? o "inim? de lupt?tor". Inseamn? c? e?ti curajos ?i capabil s?-?i cheltuie?ti ultimul strop de energie pentru a-?i atinge scopul pe care ?i l-ai propus, in limitele legii, fire?te. Nu intampl?tor, cred eu, unii fo?ti sportivi de succes ajung ?i oameni de afaceri de asemenea de succes. Determinarea ?i invingerea propriilor limite ?i sl?biciuni pe care le presupune sportul de performan?? i?i cl?desc un caracter de inving?tor, capabil s? mearg? inainte ?i s? inving? in pofida tuturor greut??ilor ?i dificult??ilor. Noi ii avem, de pild?, pe Ilie N?stase ?i Ion ?iriac, dar ei sunt doar cei mai notorii - mai sunt mul?i al?ii. Antreprenorul ?tie s? conceap? un proiect ?i s? lupte pentru el. Iar dac? e?ueaz? o ia de la cap?t f?r? cea mai mic? ezitare. Este un mai mic sau mai mare conduc?tor de o?ti, dac? vrei, capabil s? insufle energii ?i s? creeze sinergii, s? mobilizeze oameni ?i s?-i fac? s? cread? in reu?ita proiectelor lui. ?tie s? conving? un bancher c? un proiect merit? finan?at, ?tie s? fidelizeze colaboratorii care-l vor ajuta s?-?i materializeze proiectul, ?tie s? fie calm in momentele grele ?i sa ia decizii extrem de rapid, chiar dac? nu sunt in mod necesar cele mai bune din lume. O decizie relativ gre?it? (nu dramatic gre?it?) este mai bun? decat lipsa oric?rei decizii, mai ales intr-o lume a afacerilor caracterizat? prin rapiditate. Dac? nu ai asemenea calit??i, nu este recomandat pentru a deveni antreprenor.

    - Nu ai pomenit nimic despre cuno?tintele de economie...

    - S? fim bine in?ele?i - orice cuno?tinte, din orice domeniu, sunt bine-venite ?i-?i m?resc anvergura intelectual? ?i capabilitatea de a in?elege ceea ce se intampl? in jurul t?u ?i de a face conexiuni corecte intre diferite evolu?ii, calit??i indispensabile antreprenoriatului. Ceea ce nu inseamn? c? to?i antreprenorii provin din randul economi?tilor - in fond, o universitate nu este o "fabric? de patroni" dup? cum nicio universitate de litere nu este o "fabric? de scriitori". Bill Gates nu era absolvent de economie cand a demarat Microsoft, dar intuia viitorul acestei afaceri. Deci cred c? studiile economice completeaz?, eventual, calit??ile unui antreprenor, dar nu le determin?. Trebuie, in schimb, s? st?pane?ti bine domeniul in care i?i manife?ti calit??ile antreprenoriale. Onassis, de exemplu, nu era economist ?i nici absolvent de Drept la Harvard, ins? se pricepea la shipping ?i comer?ul interna?ional. A?a c? a intuit c? o economie in expansiune va consuma tot mai mult petrol, iar acest petrol trebuie transportat dintr-un loc in altul in nave speciale. A ?tiut s? profite ?i de faptul c? realitatea de mai sus putea fi conectat? cu inten?ia armatei SUA de a vinde vase militare devenite inutile dup? cel de-al doilea r?zboi mondial, vase care, cu unele adapt?ri, puteau fi folosite ca tancuri petroliere. A?a a dat lovitura ?i a devenit unul dintre cei mai boga?i oameni din lume, pentru c? a intuit o oportunitate ?i s-a "mi?cat" inaintea altora. Dar nu uita c? era grec ?i venea dintr-o ?ar? pentru care naviga?ia reprezenta, tradi?ional, o a doua natur? inc? din cele mai vechi timpuri, deci se revedic? de la o tradi?ie. Acest "sim?" in?scut ?i dezvoltat s-a dovedit mai important decat zece diplome universitare. Ins?, r?manand la acest exemplu, ?i-a asumat riscuri foarte mari ?i la inceput a jucat pe muchie de cu?it. In plus, exist? un basic pe care orice om de afaceri ajunge s?-l cunoasc? - elemente de legisla?ie specifice domeniului sau, anumite efecte macroeconomice cum ar fi infla?ia ?i evolu?ia dobanzilor ?i modul in care aceste evolu?ii ii pot influen?a in mod direct propria afacere, elemente legate de legisla?ia muncii, etc. In rest, un contabil bun ?i-un avocat r?zb?t?tor ii pot completa oricand eventualele "lipsuri".

   Revin ins? asupra aspectului esen?ial al discu?iei noastre despre Noua Economie. Un antreprenor, ca ?i un administrator, este tot mai pu?in prizonierul geografiei, a?a cum se intampla in secolele sau deceniile precedente. Vom mai reveni asupra acestor aspecte.

    Dar acum s? trecem la cealalt? categorie de "animale economice" - administratorii. Administratorul, spre deosebire de antreprenor, nu este un strateg. ci un tactician. Nu are nep?rat ini?iativa de a demara/schimba lucrurile, nu are in mod necesar capacitatea de a intui o oportunitate de a face bani dintr-o afacere la care altul nu s-a gandit. Dac? pe strada lui exist? o cafenea, de exemplu, administratorul se va gandi cel mult cum s? deschid?/administreze o cafenea mai pl?cut?, mai ieftin? sau mai ?tiu eu cum decat cealalt? - asta in cel mai bun caz. Antreprenorul se va gandi c? lang? o cafenea de zi este poate necesar un bar de sear?/noapte ?i va profita, indirect, ?i de clientela concurentului sau pe pia?a serviciilor. Antreprenorul identific? oportunit??i, administratorul ?tie, eventual, s? le dezvolte. Administratorul nu i?i asum? riscuri ?i, in general, nu este inventiv - el se simte in largul lui intr-o companie cu reguli clare ?i organizare riguroas?. Din randul administratorilor de clas? se recruteaz? directorii executivi de top. Antreprenorii au nevoie de administratori buni, tot a?a cum un administrator i?i poate desf??ura talentele doar in cadrul unei in?iative deja demarate de un antreprenor.

    In fine, avem teoreticienii, uneori aparent total inutili. Ca?i oameni nu s-au imbog??it in lume f?r? s?-l citeasc? pe Friedman sau pe Hayek?! De ce am avea nevoie neap?rat de ace?ti b?rba?i cu figuri grave, care scriu c?r?i groase ?i care uneori ca?tig? Premiul Nobel pentru economie de?i ei in?i?i nu au reu?it s? devin? nici m?car milionari, darmite miliardari?!

     - Chiar, de ce?! Uite, unele companii nu ii agreeaz? pe absolven?ii de la Yale, de exemplu, sau chiar de la Harvard, tocmai pentru c? ii socotesc excesiv de teoretici ?i nu prea buni la munca de t?v?leal? dintr-o companie de investi?ii, de exemplu.

    - Pentru c?, de fapt, dragul meu, ei ne-au influen?at ?i ne influen?eaz? via?a intr-o m?sur? mai mare decat orice bog?ta? al lumii ?i o s?-?i explic de ce - ei sunt creatorii de paradigme economice ?i dup? aceste paradigme se construiesc matricele de gandire ale mediului de afaceri. Dup? viziunea lor se ghideaz? institu?ii cum ar fi Fondul Monetar sau Banca Mondial?, de teoriile lor ?in seama guvernele atunci cand i?i elaboreaz? politica fiscal?, dup? c?r?ile lor i?i construiesc adesea politicile b?ncile centrale din toat? lumea. De la Adam Smith la Friedman ?i de la David Ricardo la Hayek mediul de afaceri - adic? ecosistemul in care bantuie antreprenorii ?i administratorii - a fost, de fapt, crea?ia lor. O politic? de taxe gre?it? a unui guvern il poate ruina pe cel mai abil antreprenor, dup? cum dividentele asigurate ac?ionarilor de un excelent administrator se pot topi printr-o singur? prevedere a unei b?nci centrale. Nu face gre?eala s? ignori rolul creatorilor de paradigme, pentru c? ei schi?eaz? modele viitorului. ?i mai ales la nivelul companiilor mari, care depind simultan de politicile a ?apte sau opt guverne - dac? au "pui" in ?apte sau opt ??ri - "modele" economice, fie c? vorbim de politica de taxe, fie c? vorbim de etatiz?ri/privatiz?ri, fie c? vorbim de politici monetare, sunt absolut hot?ratoare. Ia exemplul recent al Venezuelei. Faptul c? liderul unei ??ri care are o pondere semnificativ? in extrac?ia ?i comercializarea petrolului are o atitudine stangist?, tributar? modelelor na?ional-comuniste, pe undeva (cu nelipsitele "condimente" latino-americane, dup? modelul cubanez, fire?te), afecteaz? pre?ul mondial al ?i?eiului ?i prin urmare via?a a miliarde de tr?itori pe aceast? planet?. "Contractul social" al lui Jean Jacques Rousseau sau "Capitalul" au fost c?r?i care au schimbat lumea ?i au modelat gandirea a genera?ii intregi. Nu ignora in continuare for?a mediului academic, "teoretic", de a face acela?i lucru. Dar s? revenim la antreprenori ?i la administratori...

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 825 ori