Legea care vrea să pună capăt „cămătăriei” din IFN-uri. Care vor fi marjele maxime ale dobânzilor la creditele non-bancare

Miercuri, 27 Martie 2024, ora 21:50
0 citiri
Legea care vrea să pună capăt „cămătăriei” din IFN-uri. Care vor fi marjele maxime ale dobânzilor la creditele non-bancare
La finele trimestrului al treilea din 2023, populația avea credite la IFN în valoare de aproape 10,7 miliarde de lei. FOTO Pixabay

Proiectul de lege care prevede plafonarea dobânzilor pentru creditele acordate de către instituțiile financiare non-bancare (IFN) a fost adoptat în Parlament, urmând să fie trimis spre promulgare. Proiectul de lege, care a revenit în dezbatere anul acesta și a mai avut variante similare în 2019 și 2020 respinse de CCR, este gândit să reducă drastic dobânzile practicate de IFN-uri la creditele de consum, lăsând portițe pentru ca debitorii să ceară renegocierea contractelor astfel încât la finalul perioadei de creditare să nu plătească mai mult decât dublul sumei împrumutate.

„Sunt IFN-uri care practică dobânzi și de 60 000 la sută, media dobânzilor e la 7-800%. Am stabilit foarte clar că nicio firmă de recuperare nu poate solicita de la un debitor mai mult decât valoarea creanței, deci încheiem și aici cu acea mizerie care însemna hărțuirea fără limite a celor care aveau de plătit aceste sume”, a declarat în plenul Parlamentului Daniel Zamfir, senatorul PSD care a inițiat proiectul.

Surse parlamentare au precizat, potrivit Hotnews.ro că Banca Națională a României nu a fost de acord cu introducerea băncilor în proiect. De la parlamentari, principalul comunicator pe subiect a fost Daniel Zamfir, senator PSD.

Proiectul a stârnit și un val de răspunsuri venite de la opoziție, aceștia ridicând problema lacunei lăsate de limitarea dobânzilor. Temerea senatorilor USR este că, odată limitate IFN-urile, acestea nu se vor conforma imediat noii legi sau vor bloca complet accesul persoanelor la creditare. „Proiectul acesta pleacă de la premisa că dacă plafonează statul dobânda la IFN-uri pentru creditare, atunci, deodată, acea creditare se va întâmpla la dobânzi mai mici. E fals, nu se va mai întâmpla deloc. Tot ce va face această lege e că va împinge lumea către cămătărie. Nu înțeleg care e rațiunea acestei legi, leacul să fie mai rău decât boala. Nu cred că vă doriți să împrumute oamenii de la cămătari. Vreți ca IFN-urile să dea credite cu rate mari pe termen scurt. Va face mai rău persoanelor pe care le ajutați”, a declarat Claudiu Năsui, economist și Deputat în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din partea USR.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Practic, argumentul oferit de opoziție este că dacă plafonarea legală va fi coborâtă prea mult, oamenii vor fi împinși înspre cămătăria ilegală, supunându-se unor riscuri și mai mari decât cele care vin odată cu contractarea unui credit printr-o instituție non-bancară.

Alin Iacob, preşedinte al Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, a pledat, potrivit TVR Info pentru un prag al plafonărilor care să nu creeze riscuri mai mari pentru îndatorați, legea fiind considerată în general binevenită de către analiștii economici: „Și noi ne-am gândit să nu mergem cu un plafon foarte jos care i-ar fi aruncat pe oameni în ghearele cămătarilor ilegali. Haideți să fim corecți, cineva care împrumuta 10 000 de lei și cerea înapoi după un an 70 000 de lei ar fi putut fi ușor categorisit tot cămătar, dar legal, denumit IFN. Noi dețineam recordul european de dobândă anuală de aproape 70 000 la sută.”

Un alt punct de divergență dintre inițiatorii proiectului și opoziție a constat în faptul că printre creditorii financiari, în varianta inițială a proiectului apăreau „instituțiile de credit autorizate de Banca Națională a României, denumită în continuare BNR, o sucursală din România a unei instituții de credit străine, o instituție financiară nebancară sau o entitate care desfășoară activitatea de recuperare de creanțe”. Iar în nouă formă a proiectului, arată HotNews, băncile sunt eliminate.

Ce prevede ultima formă a proiectului de lege

Principalul scop al legii, potrivit inițiatorilor de la PSD, este că pentru creditele de până la 25.000 de lei luate de la IFN-uri, instituții financiare nebancare, consumatorul nu poate plăti mai mult de dublul valorii totale a creditului.

Deputații din PSD – PNL – UDMR au votat totodată un amendament prin care dacă nivelul dobânzii anuale efective (DAE) sau costul total al creditării pe zi și/sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt ajunge până la un nivel dublu față de suma inițială, aceste niveluri vor fi reduse. Reducerea se va putea aplica astfel la cererea consumatorului, pe cale amiabilă, după o hotărâre în instanță sau după decizia primită de o entitate de soluționare alternativă a litigiilor.

Noua lege mai prevede ca noutate faptul că persoana îndatorată poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului. Creditorul financiar este obligat să transmită în scris, în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ținând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare. Propunerea de revizuire va trebui să includă și reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat.

Totodată, dobânda anuală efectivă (DAE) nu poate depăși cu mai mult de 27% dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR. În cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului. În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 lei și 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului.

O altă noutate, dacă legea va fi promulgată, este faptul că prevederile se vor aplica și contractelor aflate în derulare, aflate în maturitate și pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile. Se mai interzice, de asemenea, entității care desfășoară activitatea de recuperare a creanței să perceapă de la debitor o sumă totală care să depășească cuantumul creanței certificate de creditor la momentul încheierii contractului de cesiune, alături de orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cheltuielile cu executarea silită. Aici intră toate costurile inclusiv dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de către creditor, calculate la momentul cesionării contractului și prezentate defalcat, în format scris, consumatorului.

Proiectul de lege a fost votat de Comisia Juridică, de Comisia de politică economică, dar și de Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, care au dat un raport comun de adoptare, fiind supus votului în plen în Camera Deputaților marți, după ce a trecut de Senat. Perioada de aplicare a legii este de 90 de zile de la promulgare și publicarea în Monitorul Oficial.

IFN-urile și impactul acestora asupra gradului de îndatorare al românilor

Domeniul de activitate al IFN-urilor este variat, cuprinzând societăți de leasing financiar, instituții de creditare, societăți de factoring, precum și alte entități care oferă servicii financiare, excluzând operațiunile bancare tradiționale. Prin natura serviciilor furnizate, IFN-urile se adresează unui segment de piață divers, oferind soluții personalizate pentru nevoile de finanțare ale consumatorilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii, personalizarea fiind adesea mai puțin oferită de sectorul bancar tradițional.

Pentru a opera ca o IFN în România, entitățile trebuie să obțină o autorizație de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sau de la Banca Națională a României (BNR), în funcție de tipul specific de activități financiare pe care le desfășoară. Procesul de autorizare implică evaluarea conformității cu cerințele legale și prudențiale, inclusiv capitalul minim necesar, planul de afaceri și capacitatea de gestionare a riscurilor. Potrivit Juridice.ro, supravegherea IFN-urilor este realizată de ASF și BNR, cu scopul de a le asigura conformitatea continuă cu reglementările aplicabile și de a monitoriza riscurile sistemice care ar putea afecta stabilitatea lor financiară. Aceasta include inspecții periodice, evaluarea rapoartelor financiare și monitorizarea respectării normelor de conduită în relația cu consumatorii.

Din punct de vedere legal, IFN-urile sunt obligate să raporteze periodic activitatea lor financiară și să furnizeze informații despre expunerile și riscurile lor către autoritățile de supraveghere. Cu toate acestea, la finele trimestrului al treilea din 2023, populația avea credite la IFN în valoare de aproape 10,7 miliarde de lei. Spre comparație, populația avea credite de consum de la bănci de 68 de miliarde de lei și credite ipotecare de 105 miliarde de lei, precum și credite scoase în afara bilanțurilor de 10,3 miliarde de lei, potrivit datelor de la BNR. Legea ar urma să se aplice astfel pentru creditele ipotecare și cele de consum (în valoare de până la 100.000 de lei), acordate de IFN-uri, arată Profit.ro.

Anul trecut, Banca Centrală Europeană a emis o avertizare cu privire la instituțiile financiare non-bancare care, în cazul unei situații de criză, nu dețin resursele să ofere lichidități imediate clienților și nici nu intră sub jurisdicția acelorași legi care să-i protejeze pe îndatorați. Firmele de leasing deținute de grupuri bancare, dar care acționează independent, instituții de creditare independente, casele de ajutor reciproc sau creditorii imobiliari sunt principalii actori din sectorul IFN-urilor în România.

Mai recent, au văzut o dezvoltare puternică și instituțiile de plată și de emisiune de monedă electronică și companiile de factoring, prin care o afacere poate vinde facturile sale neîncasate, obținând acces imediat la fonduri și îmbunătățindu-și astfel lichiditățile

Nu este prima inițiativă în acest sens, celelalte fiind atacate la CCR în urmă cu cinci ani

Actualul proiect de lege nu este primul inițiat de Zamfir pe tema plafonării dobânzilor la credite. Parlamentarul a mai depus proiecte când era senator ALDE, care au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituționale, pe motiv de formă – lipsa avizelor, a expunerii de motive, cum s-a întâmplat cu cel din 2019. Cel mai recent proiect, din 2020, prevedea plafoane mult mai stricte decât cel de față (aplicabile inclusiv la bănci) a picat de asemenea la CCR.

PNL și USR au atacat atunci legea pentru chestiuni de procedură, dar și pe fond, aceasta încălcând, în opinia parlamentarilor, dreptul de liberă inițiativă, dreptul de proprietate și principiile clarității și predictibilității legislative.

CCR a analizat însă doar chestiunile de natură extrinsecă, unde a găsit legea ca fiind neconstituțională, astfel că, potrivit jurisprudenței proprii, nu a mers mai departe pentru a analiza și celelalte critici, explicau cei de la Profit.ro în 2019. „Astfel fiind, în acord cu susținerile autorilor sesizării, Curtea constată că legea, în integralitatea sa, este neconstituțională, în raport cu prevederile art.1 alin.(3) și (5) și art.141 din Constituție, întrucât nu a fost realizată motivarea și fundamentarea economică, socială și juridică a soluțiilor adoptate și nu a fost solicitat avizul CES. 87. Constatarea viciilor de neconstituționalitate de natură extrinsecă mai sus arătate determină neconstituționalitatea legii examinate, în ansamblul său. Astfel fiind, Curtea nu va mai proceda la analiza celorlalte critici formulate de autorii obiecției de neconstituționalitate”, potrivit motivării înaintate de către CCR.

...citeste mai departe despre "Legea care vrea să pună capăt „cămătăriei” din IFN-uri. Care vor fi marjele maxime ale dobânzilor la creditele non-bancare" pe Ziare.com

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Avertisment al experților. Se va declanșa criza mondială, Armageddonul financiar: Cine o provoacă
Avertisment al experților. Se va declanșa criza mondială, Armageddonul financiar: Cine o provoacă
Lumea este astăzi un loc mai periculos decât în orice etapă de după Războiul Rece, totuși piețele sunt o imagine a unei nepreocupări nesuficiente, care se limitează la automulțumire, cu...
Contradicțiile pieței de energie nucleară din România. Ministerul Energiei, într-un „du-te vino” față de reactoarele modulare mici de la Doicești
Contradicțiile pieței de energie nucleară din România. Ministerul Energiei, într-un „du-te vino” față de reactoarele modulare mici de la Doicești
Ministerul Energiei a transmis recent că susține proiectul reactoarelor modulare mici în România, ca parte a strategiei de dezvoltare și consolidare energetică a țării. Pe 17 aprilie...
#credit IFN, #imprumut IFN, #lege plafonare dobanzi, #prag de indatorare, #grad de indatorare, #dobanda credite , #Stiri Finantare