Sectoarele care sunt cele mai mari surse de risipă și poluare ale lumii. Disfuncționalități la nivel global

Marti, 02 Aprilie 2024, ora 16:20
0 citiri
Sectoarele care sunt cele mai mari surse de risipă și poluare ale lumii. Disfuncționalități la nivel global
Doar în ultimii șase ani, economiile mondiale au consumat aproape 600 de miliarde de tone de materiale, echivalentul consumului din întreg secolul al XX-lea. FOTO Colaj Canva / Pexels.com

Progresul către implementarea economiei circulare a încetinit la nivel mondial în ultimul an, având în vedere că majoritatea covârșitoare a resurselor introduse în economii provin încă din surse neutilizate anterior, cu o scădere continuă a contribuției materialelor secundare, de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023, conform analizei „Circularity Gap 2024”, efectuată de Deloitte și Fundația Circle Economy. Studiul subliniază că domenii critice unde ar putea fi direcționate eforturile pentru a inversa această tendință includ sectorul agroalimentar, producția industrială și sectorul construcțiilor - toate fiind surse semnificative de poluare, cu un consum mare de resurse și care, cumulat, angajează o mare parte din forța de muncă la nivel global.

Exploatarea excesivă a resurselor a jucat un rol esențial în expansiunea economică, în îmbunătățirea calității vieții și în prelungirea duratei medii de viață în ultimul secol. Cu toate acestea, impactul modelului economic tradițional, bazat pe principiul „extrage, produ, aruncă”, este acum recunoscut ca fiind insustenabil la scară globală, precizează studiul. Potrivit analizei Deloitte, doar în ultimii șase ani, economiile mondiale au consumat aproape 600 de miliarde de tone de materiale, echivalentul consumului din întreg secolul al XX-lea, în timp ce șase dintre cele nouă sisteme care asigură echilibrul planetar - referitoare la calitatea apei, solului și aerului - sunt compromise în mod permanent. Pe de altă parte, accelerarea tranziției către principiile economiei circulare (utilizează mai puțin, utilizează mai mult timp, produ curat, reutilizează) ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin o treime și ar putea genera două milioane de locuri de muncă, într-o piață „circulară” estimată să atingă valoarea de 3 miliarde de dolari până în 2026, indică raportul.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

„Studiul atrage atenția asupra unui aspect greu de ignorat: în timp ce economia circulară este recunoscută ca o mega-tendință care și-a făcut loc în strategiile de business, cifrele care indică obiectiv progresul tranziției au scăzut constant în ultimii cinci ani. Cu alte cuvinte, transformările spre modelul economic circular nu țin pasul cu creșterea cererii de consum și par să nu aibă un caracter sistemic. De altfel, acestea sunt și direcțiile pentru care raportul propune căi de acțiune: pe de o parte, este nevoie de abordarea prioritară a sectoarelor esențiale, cu impact mare de mediu, așa cum sunt cel agroalimentar, industria producătoare și construcțiile, iar, pe de altă parte, efortul trebuie să implice sinergic actorii de business, sectorul public și societatea civilă. Știm din ediția de anul trecut a aceluiași studiu că economia circulară poate reduce cu o treime consumul actual de resurse fără a afecta cantitatea și diversitatea produselor și serviciilor, așadar transformarea durabilă este posibilă”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova, potrivit Financial Intelligence.

Cum ar trebui intervenit în structurile economice pentru a atenua dezechilibrele de consum

Intervenția ar trebui să aibă loc în trei planuri simultane, ținând cont nu doar de rațiuni de mediu, ci și de factori precum efectele crizei sanitare și ale tensiunilor geopolitice, recomandă studiul. În primul rând, aceasta ar trebui să includă politici, obiective și norme de conformare naționale și supranaționale care să determine actorii economici de toate categoriile să înceapă tranziția, creând astfel efecte unitare sau comparabile de-a lungul lanțurilor de valoare. În al doilea rând, intervenția ar trebui să se deruleze în plan financiar, prin creșterea investițiilor în măsurile de tranziție – retehnologizare, ecodesign ș.a. –, precum și printr-o reformă fiscală cu componentă de mediu, așa-zisa „contabilitate a costurilor reale” (true cost accounting), care ia în calcul și costurile de mediu ale afacerii. În al treilea rând, studiul punctează necesitatea educării și motivării continue a oamenilor în sensul unei mentalități de trai și de consum responsabile și eficiente, arată sursa citată.

„Începând de anul trecut, Deloitte sondează percepția și stadiul implementării economiei circulare în mediul local de business în cadrul unui studiu anual, iar concluziile primei ediții ne-au arătat că, deși companiile se documentează, elaborează strategii și planuri de investiții și iau diverse măsuri legate de optimizarea consumului de materii prime, de ambalaje și de proiectarea și comercializarea unor produse mai durabile, efortul rămâne mai degrabă disparat și numai jumătate dintre companiile analizate au declarat că au drept obiectiv schimbarea modelului de business în sens circular. România are unul dintre cele mai reduse procente de circularitate din UE, 1,4, potrivit datelor Eurostat pentru 2022, însă, pe altă parte, începând din 2023 avem un cadru complet de reglementări, politici și programe menite să inducă schimbarea de mentalitate de-a lungul întregului lanț valoric, până la consumatorul final, așadar este de așteptat să vedem evoluții, la care, de altfel, ne dorim să contribuim cu expertiza noastră”, a declarat Adrian Teampău, Director, Consultanță în economie circulară, Deloitte România.

Raportul Circularity Gap de anul trecut a constatat că, prin aplicarea a doar 16 soluții circulare în patru sisteme globale, putem inversa depășirea a cinci limite planetare și limita încălzirea la 2 grade Celsius. Deși fiecare dintre aceste 16 soluții este aplicabilă tuturor națiunilor, anumite soluții pot avea un impact mai mare și o relevanță mai mare în anumite geografii, arată raportul.

Agricultura și industria agroalimentară, construcțiile și bunurile manufacturiere au nevoie de intervenții rapide la nivel global

Sistemul agroalimentar angajează jumătate din forța de muncă globală și este un factor principal în depășirea multor limite planetare, fiind responsabil pentru: un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, 44% din utilizarea terenurilor globale, 61% din extracția de apă dulce și 90% din emisiile de fosfor în sol.

Zootehnia, practicile intensive de exploatare a terenurilor și risipa alimentară contribuie majoritar la aceste impacturi, arată Deloitte. Creșterea animalelor folosește singură mai mult de un sfert din toate terenurile, generează aproape 15% din emisiile de gaze cu efect de seră și este responsabilă pentru două treimi din emisiile de fosfor și o treime din emisiile de azot - suficient pentru a ne depăși limita pentru suprasarcina cu nutrienți. Și în timp ce producem tehnic suficiente alimente pentru a hrăni pe toată lumea, aproximativ 800 de milioane de persoane trăiest în condiții de subzistență sau foamete. Producția de alimente care este fie pierdută, fie irosită, reprezintă aproape un sfert din suprafața globală cultivată, până la 10% din emisiile de gaze cu efect de seră și aproape un sfert din resursele totale de apă dulce utilizate pentru producția de alimente. Un sistem alimentar circular trebuie să abordeze întregul lanț valoric, de la producție la consum până la gestionarea deșeurilor. Deloitte susține că, pentru a favoriza economia circular în acest sector, este nevoie de prioritizarea alimentelor sănătoase, producția și consumul local, sezonier și organic, precum și agricultura regenerative și evitarea risipei alimentare, pe cât posibil.

Cuprinzând deopotrivă case, clădiri și drumurile pe care le utilizăm pentru a ne deplasa de la un punct la altul, sectorul construcțiilor are o anvergură masivă cu un impact deosebit de mare asupra economiei, dar și a planetei în general. Deși orașele ocupă doar 3% din suprafața totală a globului, extracția de minerale utilizate pentru producerea materialelor de construcție este responsabilă pentru un sfert din schimbarea globală a utilizării terenurilor. Și, mai mult, construcția, utilizarea și demolarea clădirilor sunt responsabile pentru peste o cincime din emisiile globale de azot și mai mult de jumătate din încărcătura de aerosoli atmosferici.

Pentru a aplica principii solide de economie circular în construcții, este necesar, spun analiștii, să se prioritizeze o reducere semnificativă a utilizării materialelor, aducând în prim-plan materii prime secundare și regenerabile. Câteva dintre soluțiile-cheie propuse de analiști pentru sectorul construcțiilor sunt: utilizarea materialelor deja existente, eficiența energetică, și focusul pe materiale secundare.

Avem, ca societate, nevoie de industria manufacturieră pentru a produce vehicule, îmbrăcăminte, electrocasnice și echipamente. Contribuția sa la depășirea limitelor planetare este departe de a fi neglijabilă: este responsabilă pentru aproximativ o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră și aproximativ 5% din utilizarea globală a apei dulci și a terenurilor. Sectorul are o amprentă materială mare și, similar, produce cantități substanțiale de deșeuri industriale.

Aici, soluțiile circulare trebuie să abordeze întregul lanț valoric, dar cererea de materiale trebuie, de asemenea, să scadă: acest lucru va necesita o schimbare societală pentru a favoriza suficiența în locul excesului și reducerea consumului la niveluri sustenabile. Deloitte pune accent, în acest sens, pe corelarea mai atentă a complexității proceselor industrial cu eficiența, extinderea duratei de viață a mașinilor, echipamentelor și bunurilor implicate în procesul de producție, evitarea fenomenului de tip „fast fashion” în favoarea textilelor durabile, precum și politici de consum care să evite risipa și cumpăratul în exces.

Schimbarea la nivel de sistem se bazează pe colaborarea dintre guverne, sectorul financiar, companii și cetățeni, fiind esențială integrarea politicilor, capitalului și modelelor de afaceri cu nevoile comunității pentru a facilita trecerea la o economie circulară. Pentru ajustarea corectă a economiei, finanțarea joacă un rol vital, dirijând inovația și scalarea afacerilor sustenabile. E necesară o concentrare specială pe finanțarea activităților cu impact pozitiv, precum și pe reformele sistemice care includ evaluarea transparentă a circularității și reforma fiscală ecologică, beneficiind astfel societatea în ansamblu.

Totodată, spun analiștii economici, dezvoltarea competențelor și a expertizei este esențială, implicând direct oamenii în acest proces de schimbare. Factori precum politica, finanțele și educația influențează calitatea vieții și distribuția oportunităților. Sincronizarea inițiativelor guvernamentale și a fluxurilor financiare cu aspirațiile comunității poate transforma fundamental modul nostru de operare de la unul linear la unul circular, în beneficiul tuturor.

Țările Shift, Grow și Build și căi de creștere și dezvoltare pentru fiecare

Regândirea modelului actual de exploatare și consum în logica circularității va influența pozitiv și așa-zisa curbă a dezvoltării socioeconomice la nivel global, mai indică studiul, diminuând decalajele între țări și continente. Numeroase regiuni din Africa și Asia de Sud-Est au încă nevoie să crească accelerat capacitatea de producție pentru a reduce sărăcia și riscurile sociale asociate. Studiul încadrează aceste zone în categoria Build și arată că, în cazul lor, creșterea consumului de materii este justificată de obiectivul asigurării bunăstării și stabilității sociale, dar trebuie să se facă ținând totodată cont de problemele urgente de mediu; de cealaltă parte, economiile puternice, din categoria Shift (Europa, SUA sau Canada), sau cele emergente, din categoria Grow (China și alte țări din Asia sau America Latină), ar trebui să creeze un așa-zis „spațiu ecologic” în beneficiul regiunilor subdezvoltate, prin reducerea sau stabilizarea propriului consum.

Pentru a atinge bunăstarea globală în limitele planetare, raportul postulează faptul că trebuie prioritizată dezvoltarea bazată pe circularitate în țările cu venituri mai mici (Build), promovarea de procese industriale circulare în țările Grow și schimbarea modelelor de consum în națiunile Shift cu venituri mai mari. În cele din urmă, diferite țări vor avea priorități diferite în scalarea unei economii circulare globale și asigurarea că materialele se canalizează către sisteme și practici care sporesc bunăstarea în limitele sigure ale planetei.

Țările Shift cu venituri mai mari ar trebui să-și reducă radical consumul de materiale menținând totodată bunăstarea. În medie, locuitorii țărilor Shift - inclusiv SUA, Japonia, Marea Britanie și Canada - se bucură de stiluri de viață afluente, confortabile și se descurcă bine în indicatorii sociali, dar consumă mult mai mult decât partea lor de materiale. Din această categoria fac parte și țările membre UE, deci inclusiv România.

Deși adăpostesc aproximativ 17% din populația globală, acestea consumă o treime (25%) din materiile prime și consumă cele mai multe minerale ne-metalice și combustibili fosili per capita dintre toate profilurile de țară. În medie, amprenta materială per capita a țărilor Shift de 22,6 tone este de 4,6 ori mai mare decât cea a țărilor Build (în mare parte datorită consumului excesiv de bunuri de consum importate din țările Grow) și de 1,6 ori mai mare decât cea a țărilor Grow. De asemenea, acestea generează 43% din emisiile globale. Misiunea acestui profil de țară va fi de a reduce consumul său de materiale și, în cele din urmă, de a-și diminua impactul asupra limitelor planetare, care în prezent vine pe seama majorității globale.

Țările Grow cu venituri medii ar trebui să-și stabilizeze consumul de materiale. Țările Grow - inclusiv, de exemplu, China, Indonezia, Brazilia, Mexic, Vietnam, Myanmar și Egipt - trebuie să continue să își îmbunătățească calitatea vieții oamenilor, dar într-un mod mult mai sensibil față de limitele planetare. La nivel global, acestea reprezintă 51% din amprenta materială, găzduind în jur de 37% din populația globală. Amprenta lor materială medie per capita este de 17 tone pe an. Deși aceste țări contribuie cu 41% din emisiile globale - aproape la fel de mult ca țările Shift - partea lor din populația globală este dublă față de țările Shift.

Creșterea economică și veniturile crescute au dus la o transformare a nutriției: dietele se schimbă tot mai mult în favoarea proteinelor bazate pe animale - cum ar fi carnea și lactatele - și alimentelor prelucrate. Deși multe țări sunt și vor rămâne probabil centre industriale și de fabricație cheie pentru restul lumii - și pentru propriul lor consum – sunt necesare schimbări structurale pentru a face aceste sisteme sustenabile din punct de vedere al sprijinului și siguranței oferite oamenilor care trăiesc și lucrează în aceste medii.

...citeste mai departe despre "Sectoarele care sunt cele mai mari surse de risipă și poluare ale lumii. Disfuncționalități la nivel global" pe Ziare.com

#constructii, #agroalimentar, #industria prelucratoare, #productie industriala, #risipa alimente, #economie globala, #Deloitte, #Deloitte Romania , #Stiri Macroeconomie