Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Un fond pentru buzunarele politicienilor sau pentru binele economiei

Un fond pentru buzunarele politicienilor sau pentru binele economiei

O noua initiativa a fost lansata recent din mediile guvernamentale: crearea unui fond de investitii nationale (FIN). Ar putea fi acest fond o buna oportunitate pentru investitii sau doar o noua sinecura pentru politicieni si apropiatii lor?

Guvernul are o noua idee: crearea unui fond national din care sa fie finantate marile investitii ale statului.

Ideea s-a coagulat, deja, la nivel de principii: ar trebui sa fie un fond de investitii care sa adune mai multe participatii ale statului la o serie de companii, cu capital de stat sau privat.

Printre companiile la care viitorul fond ar urma sa aiba detineri se afla si cele din sectorul energetic.

Ideea merita luata in seama, pentru ca ar putea fi un bun factor de relansare a proiectelor de investitii. Dar, fara indoiala, daca aceasta idee se va materializa, vor fi nenumarate piedici in calea indeplinirii scopului unui astfel de organism.

Exista doua avantaje majore ale acestei initiative. Primul, se refera la faptul ca un astfel de fond, bine construit si bine administrat, poate aduce, cu timpul, sumele necesare derularii unor proiecte investitionale.

In al doilea rand, un fond de investitii national are avantajul unui mic artficiu. El este un fond extrabugetar si ca atare externalizeaza investitiile pe care le face in afara bugetului, scapand, astfel, de incorsetarea drastica a deficitului bugetar.

Cu alte cuvinte, pentru ca in urmatorii ani este previzibil sa avem restrictii importante asupra nivelului deficitului bugetar, restrictii care, in ultima instanta, impiedica derularea de investitii publice importante, se apeleaza la marirea cheltuielilor statului prin acest fond.

E o smecherie, dar, uneori, scopul scuza mijloacele. Iar de data aceasta, scopul - nevoia de a aloca bani pentru marile proiecte de investitii - chiar poate scuza un astfel de procedeu mai putin “ortodox” in materie de finantare bugetara.

In plus, cheltuirea banilor din acest fond va fi mai transparenta decat in cazul sumelor bugetare, acolo unde se amesteca, in mod nefericit, proiectele mari de investitii cu alocarile adresate administratiilor locale si cu micile alocari rezultate din amendamentele care se fac la votarea proiectului de lege al bugetului de stat.

Exista institutii de acest gen in alte economii, care functioneaza cu bune rezultate, cel mai celebru fiind chiar fondul suveran al Norvegiei care include participatii la o serie de companii de stat.

Dincolo de aspectele pozitive, aflate la un nivel teoretic, mai degraba, incep semnele de intrebare.

1. Cum ar trebui sa arate un astfel de fond? Ce participatii ar trebui sa detina? Deocamdata, raspunsul este ca fondul va avea participatii la companiile cu capital de stat.

Dar, pentru a fi eficient si pentru a avea valoare, pentru a deveni interesant pentru potentialii investitori, noul fond ar trebui sa aiba participatii la companii profitabile. Or, aceste firme sunt, in primul rand, cele din sectorul energetic.

Se afirma ca FIN ar prelua si participatiile detinute, acum, de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Logica unui nou fond este de a strange laolalta participatii ale statului care impreuna sa valoreze mai mult decat separat. Este insa dificil de spus daca se va reusi acest lucru.

2. Cum va gasi noul fond bani pentru investitii? In prima instanta, prin incasarea dividendelor care-i revin din profitul companiilor la care detine participatii. Dar, atentie, daca dividendele vor merge catre noul FIN ele nu vor mai ajunge la bugetul de stat.

Sa nu uitam ca bugetul de stat are un capitol important, venituri nefiscale, care se alimenteaza intr-o buna masura chiar din dividendele pe care le incaseaza statul de la companiile la care detine participatii.

Asadar, ce ar lua statul pe mere, prin FIN, ar pierde pe pere, prin faptul ca nu mai incaseaza veniturile bugetare anticipate.

In pasul al doilea, noul fond de investitii ar trebui sa fie cotat la bursa, in Bucuresti sau in alt centru financiar al lumii, si sa devina un fond deschis care sa se poata finanta prin propriile emisiuni de actiuni.

De asemenea, FIN se poate imprumuta prin emisiuni de obligatiuni pe piata externa sau interna.

Toate aceste metode sunt posibile, dar pentru a avea credibilitate in fata investitorilor este nevoie ca participatiile fondului sa fie la companii romanesti care obtin profit sau care actioneaza in domenii strategice.

Desigur, fondul poate vinde o serie de participatii pe care le detine, dar aceasta nu este decat o solutie pe termen scurt. Asadar, FIN  poate gasi bani, dar este nevoie de o administrare coerenta si de cotarea sa pe piete de capital din Romania si externe.

3. Exista experiente anterioare care sa ne faca sa credem ca infiintarea unui fond national este posibila si binevenita? In mod evident, nu. Pentru ca, Fondul Proprietatea (FP) a fost, pana in acest moment, o institutie nereusita.

Administratorii din ultimii ani ai FP nu au reusit sa-l listeze la Bursa de valori si nu au reusit sa adapteze legislatia secundara a FP la rigorile pietei de capital. In materie de gestiune, vechii administratori s-au multumit sa incaseze dividende de la companiile aflate in portofoliu si sa vanda o participatie importanta.

Atat si nimic mai mult. De asemenea, AVAS nu este un bun exemplu. In ultimii ani, nu se poate spune ca managementul AVAS se poate situa la nivelul unui administrator de fond. Ba, chiar mai mult decat atat, AVAS nu reuseste nici macar sa vanda participatiile minoritare pe care le mai detine.

4. Cine si cum va administra noul fond? Fondul Proprietatea, AVAS sau chiar vechiul Fond al Proprietatii de Stat ne-au aratat ca, in Romania, un fond de stat naste nenumarate controverse.

Personaje numite in conducere, in primul rand pe criterii politice, salarii exorbitante si performante modeste. Este greu de crezut, in acest moment, ca FIN ar putea face exceptie de la regulile de mai sus.

Si, atunci, se ridica un mare semn de intrebare: daca FIN se infiinteaza pentru a deveni o noua sinecura de partid, o noua institutie in care politicienii sa isi plaseze prietenii si preferatii sau este facut pentru a obtine performante.

Experientele de pana acum arata ca politicienii isi vor arata, din nou, influenta. Daca se va intampla asa, mai bine proiectul FIN se opreste din fasa.

5. De cat timp va fi nevoie pentru ca noul fond sa devina functional? Experienta FP ne arata ca, la mai bine de patru ani de la aparitia legii de infiintare, fondul nu este functional in adevaratul sens al cuvantului.

Este drept ca a strans bani si participatii, dar menirea lui esentiala, aceea de a fi cotat pe piata de capital, nu s-a indeplinit. Ajustarea legislatiei specifice este mult intarziata. Toate aceste lucruri ne fac sa credem ca FIN are mari sanse sa se loveasca de aceleasi probleme.

Un fond care va deveni functional abia peste trei-patru ani este un fond mort. Pentru ca atragerea banilor de catre FIN si derularea adevaratelor proiecte de investitii nu se pot face decat prin cotarea fondului pe pietele de capital.

Dividendele de la companii de stat, care ele insele trebuie sa depaseasca situatia de criza din economie, nu vor fi suficiente.

Punand cap la cap toate acestea, rezulta ca sansele fondului de a-si atinge obiectivele sunt mici. Statul mai este implicat in cateva proiecte importante: predarea administrarii FP catre Franklin Templeton sau organizarea celor doua companii energetice nationale.

De aceea este greu de spus daca reprezentantii guvernamentali vor avea energia si organizarea de a derula si un alt proiect extrem de complex care se intersecteaza si cu celelalte doua.

De asemenea, va trebui facuta si o restructurare a companiilor si institutiilor de stat deoarece ar exista cateva ale caror atributii se vor suprapune cu cele ale FIN.

In fine, o intrebare fundamentala este: pentru ce se vor folosi banii? Nevoia de bani a statului roman este imensa.

Iata doar cateva exemple: participarea la majorarea de capital social de la Petrom, o noua autostrada pe coridorul european, investitii in companii energetice, investitii in statii de epurare a apei, finantarea prioectului Nabucco, constructia unor noi reactoare nucleare s.a.m.d.

Cu atat mai mult cu cat, daca se iau bani din companiile de stat (prin dividende) pentru a-i duce catre FIN, se vaduvesc firmele repsective de resurse pentru dezvoltare.

Ca in cazul vaselor comunicante, banii investitii raman la acelasi nivel. Daca fondul national nu va reusi sa inmulteasca banii, atunci el va fi fost facut in zadar.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 2773 ori