"Teapa" Facebook

Saptamanal, primesc cel putin un telefon de la un necunoscut care se recomanda ca fiind de la o firma care se ocupa cu investitiile pe pietele de capital internationale. Invariabil, raspund, mai politicos sau mai ferm, cu aproape aceeasi formula: "nu sunt interesat".

De fiecare data, interlocutorul anonim de la celalalt capat al firului incearca sa gaseasca tot felul de argumente pentru a ma convinge. Cu cateva zile inainte de 18 mai, specialistul in piete internationale a venit cu o oferta de nerefuzat: oferta publica a companiei Facebook de pe piata americana Nasdaq. "Nu ar trebui sa ratati aceasta oferta publica. O astfel de ocazie apare o data la cativa ani", mi s-a adresat, sfatoasa, vocea de la telefon. Am refuzat, consecvent cu mine insumi.

Nu la fel au stat lucrurile cu alti mii de investitori din America si din lume. Ei nu au "ratat" oferta publica initiala a Facebook si in ziua de 18 mai nu doar ca au cumparat actiuni ale retelei de socializare, ba chiar cativa dintre ei au organizat o manifestatie de bucurie in fata sediului Nasdaq, dotata cu toate cele necesare - stegulete, zambete si fluturari de maini. In urmatoarele zile, insa, investitorilor le-a inghetat zambetul pe buze. Pentru ca pretul actiunilor a scazut drastic in primele zile de tranzactionare. Mai precis, de la 38 dolari/actiune, pretul ofertei publice initiale, a ajuns in cateva zile pana la 31 dolari/actiune.

Nemultumirea actionarilor

Desigur, nemultumirea noilor actionari a fost mare. Ei nu au ezitat sa-i acuze pe actionari ca au umflat pretul de vanzare al actiunilor, ca au fortat vanzarea actiunilor atat din punctul de vedere al pretului cat si din cel al volumului scos la vanzare. De asemenea, s-a aratat cu degetul catre bancile de investitii care au intermediat oferta publica acuzandu-le ca au inselat asteptarile investitorilor prin felul in care au intocmit prospectul de emisiune si prin pretul pe care l-au promovat pentru oferta publica.

Asadar, o alianta intre bancile de investitii si actionarii care au vandut. Totul in detrimentul cumparatorilor. Am mai auzit asa ceva? Desigur. Cand? La inceperea scandalului Grecia, atunci cand organismele internationale au descoperit ca Grecia mintise in prezentarea datelor statistice pentru a putea obtine finantari de la marile banci internationale. Aceasta minciuna s-a facut insa intr-o stransa colaborare cu bancile de investitii, care au intermediat imprumuturile, si cu agentiile de rating care "au inchis ochii" asupra neregulilor pe care le-au orchestrat grecii.

Nasdaq a incurcat ordinele de cumparare

Scandalul Facebook nu s-a oprit aici. Cu aceasta ocazie am avut o premiera rusinoasa pentru piata americana de capital. Nasdaq a incurcat ordinele de cumparare si a aratat o de neimaginat fragilitate a respectarii regulilor tehnice. Autoritatile de reglementare a pietelor financiare din SUA au declansat o ancheta asupra ofertei Facebook. Am mai auzit asa ceva? Desigur. Cand? De exemplu, in urma cu opt ani, aici, in Romania, cand Rompetrol a facut o oferta publica de actiuni plina de suspiciuni la care s-a blocat sistemul electronic al Bursei de la Bucuresti. CNVM a facut o ancheta, parchetul la fel, dar rezultatele sunt si acum in ceata.

Neregulile de procedura de la Nasdaq sau implicarea bancilor de investitii nu pot sa nu atraga atentia asupra unor principii. Criza, s-a spus, a plecat de la lacomie. Lacomia bancilor, dar si lacomia celor au luat imprumuturi. S-a spus, de asemenea, ca criza financiara ne-a invatat sa ne intoarcem la economia traditionala. S-au scris tomuri intregi depre reorientarea investitorilor de la investitiile speculative catre industriile traditionale, producatoare de marfuri, de alimente sau de produse industriale. Miza pe astfel de produse a reusit sa ajute unele economii sa iasa din criza sau chiar sa o evite, iar economistii prognozau o orientare catre astfel de industrii traditionale. Spargerea "bulei dot com" din martie 2000, criza financiara din 2008 si spargerea bulei imobiliare anticipau orientarea catre industriile producatoare de marfuri. Cresterea preturilor produsele alimentare de baza si a materiilor prime agricole parea sa confirme aceasta tendinta. De asemenea, cresterea preturilor materiilor prime industriale si a metalelor pretioase se inscriu in aceiasi tendinta.

Iata insa ca Facebook ne arata ca istoria crizei nu a fost asimilata complet. Dezumflarea balonului "dot com", cum a fost numita scaderea drastica a actiunilor companiilor de internet in anii 2000, a fost repede data uitarii in fata listarii Facebook care, in esenta, tine tot de moda internet.

Lacomia investitorilor

Dar la "teapa Facebook" a contribuit si orbirea sau lacomia celor care au cumparat actiuni. Cat de nerealist trebuie sa fii pentru a cumpara o actiune la o companie care a avut anul trecut un profit de un miliard dolari si care vrea sa vanda actiuni la un pret de o suta de ori mai mare.

Exista in randul consultantilor de specialitate un asa-numit coeficient de multiplicare pe care se bazeaza atunci cand evalueaza o companie. Este vorba despre factorul cu care inmultesc profitul unei companii pentru a obtine valoarea ei de piata. Adica, daca o firma are un profit de 10 milioane de dolari, valoarea de vanzare se poate inmulti cu cinci, pana la zece, in functie de industria in care activeaza si de alti indicatori economici ai firmei. A aplica insa un coeficient de 100 la nivelul profitului, asa cum s-a intamplat la Facebook, este de neimaginat. Nu trebuie sa fii consultant de specialitate sau expert. Trebuie doar sa ai un minim bun simt economic pentru a nu plati pe o actiune a unei companii de 100 de ori mai mult decat profitul obtinut in anul anterior. Un calcul simplu ne arata ca investitorii si-ar recupera banii in 100 de ani, in conditiile ramanerii constante a profitului.

Desigur, se poate spune ca investitorii au mizat pe o crestere a actiunilor peste valoarea de cumparare si deci pe o vanzare a acestora. Asadar, au mizat pe factorul speculativ. Este foarte posibil, dar a miza pe speculatii in aceste conditii de piata si de pret insemna o intoarcere la "exuberanta irationala" din anii de dinainte de criza financiara. Ce ar fi putut determina o astfel de "exuberanta irationala"? Probabil un ingredient intre nivelul de raspandire al retelei (in paranteza fie spus, nu am sa inteleg niciodat ce placere au milioanele de utilizatori sa-si expuna banala viata cotidiana in vazul lumii printr-o retea electronica), faima retelei si senzatia ca va creste exponential in continuare. Criticile la adresa Facebook si a derularii ofertei de actiuni nu au mai fost auzite si de aici a rezultat o investitie care in conditii rationale nu ar fi avut nicio logica economica.

In plus, banii stransi de pe bursa nu ajuta cu nimic compania. Ei s-a dus in buzunarele actionarilor care au vandut actiuni supraevaluate. Daca o parte din bani ar fi mers catre dezvoltarea companiei, prin faptul ca ar fi fost o oferta de vanzare cu actiuni noi, atunci poate cumparatorii nu s-ar mai fi simtit atat de inselati. Asa insa cei care au profitat nu au fost decat actionarii care si-au vandut o parte din participatii.

S-a intamplat si in Romania in anii 90. Un celebru om de afaceri a creat o societate bancara care i-a purtat si ii mai poarta numele. A atras bani de la mici investitori, dupa care a facut o majorare de capital si i-a adus pe micii actionari in situatia de a deveni si mai mici si fara nicio sansa de a mai primi dividende. De fapt, micii actionari au fost trasi pe sfoara: au ramas si fara dividende si fara posibilitatea de a-si vinde actiunile pe piata de capital la un pret rezonabil.

In SUA, vor urma investigatii privind functionarea sistemului tehnic al Nasdaq si reprosuri la adresa bancilor de investitii care au derulat oferta publica. Nimic din toate acestea nu ii va incalzi pe noii investitori. Singura lor speranta este cresterea pretului actiunilor peste nivelul de achizitie de 38 dolari/actiune. Cand, cum si daca se va intampla acest lucru, nimeni nu stie. "Teapa" Facebook ne arata ca oricat de mari si dese sunt crizele va exista totdeauna cineva gata sa se mai pacaleasca o data.

Temperatura ideală în casă: românii preferă să aibă între 22 și 24°C în locuințe STUDIU

Aproape jumătate dintre români susţin că temperatura ideală din locuinţă trebuie să fie cupinsă între 22 şi 24°C şi chiar peste, în timp ce doar 3,8% susţin că se simt confortabil...

Google a concediat 28 dintre angajații care au protestat împotriva contractului cu guvernul israelian

Protestele angajaților la sediile Google din California și New York au avut consecințe grave. Demersul care avea ca scop anularea unui contract al companiei cu autoritățile din Israel a dus la...