Restart Romania

Miercuri, 01 Decembrie 2010, ora 23:12
4004 citiri
Restart Romania

Romania aude in fiecare zi ca este bolnava. Politicieni, oameni de afaceri, jurnalisti, responsabili guvernamentali, analisti straini sunt, zi de zi, extrem de critici la adresa modului in care functioneaza administratia, economia si, in general, societatea romaneasca.

Spre exemplu, discursul de la Bursa de Valori Bucuresti rostit de presedintele tarii, Traian Basescu, a fost plin de critici la adresa societatii romanesti. Functionarii sunt corupti, administratia este ineficienta, ziaristii sunt alarmisti.

Cu acel prilej, Basescu a completat sintagma profund politicianista "sa traiti bine" cu noi cuvinte care aduc o conditionalitate: "sa munciti bine, daca vreti sa traiti bine". Cei mai multi s-au simtit jigniti de noul indemn al presedintelui. Pe buna dreptate.

Aflat la al doilea mandat si in al saselea an la Palatul Cotroceni, in plina criza economica, intr-un moment in care locurile de munca devin tot mai greu de gasit si cand personalul bugetar traieste cu securea disponibilizarilor deasupra capului, ideea lui Traian Basescu "sa munciti bine, ca sa traiti bine" este mai degraba cinica si nu are darul de a mobiliza catre o munca de calitate.

Dominique Strauss-Kahn, director general al Fondului Monetar International, a pus Romania pe lista statelor a carei intrare in incapacitate de plata este iminenta.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si-a adus aminte ca mediul de afaceri a nascut mai multi tunari decat antreprenori.

Premierul Emil Boc nu uita in nici o zi sa vorbeasca despre reducerea aparatului bugetar, despre taierea sporurilor sau stimulentelor salariale si sa promita constructia a sute de kilometri de autostrada si a zeci de mii de kilometri de drumuri judetene.

Dupa cat de criticata este si dupa cat de multe ori a fost sedusa si abandonata, Romania trebuie sa sufere de o depresie puternica. Prestatia functionarilor sau a politicienilor de la putere sau din opozitie trebuie criticata in continuare.

Este insa o exasperare evidenta in randul romanilor.

Cei mai multi nu mai vor sa asculte vorbe, ci sa vada fapte, nu mai vor sa auda promisiuni, ci sa vada un program concret si coerent care sa fie apoi, punct cu punct, pus in practica.

Romania are nevoie de un "restart". Iertati barbarismul lexical, dar probabil ca situatia de astazi se potriveste cu un cuvant ce tine de tehnologia informatiei.

Apasam pe un buton si lucrurile se schimba in Romania, incep sa functioneze altfel. Cei mai multi romani asa si-ar dori sa se intample.

O buna parte dintre asteptarile, sperantele si iluziile din decembrie 1989 s-au risipit sau au fost inselate. Tranzitia nu a adus nici bunastare pentru o buna parte a populatiei, nici institutii solide si nici securitate sociala.

Castigurile iesirii din socialism tin de libertatea cuvantului, de apartenenta la NATO si aderarea la Uniunea Europeana, cu tot ce a insemnat acest proces, de la libertate de miscare pentru cetateni pana la mobilitatea miscarii capitalului.

Dar pe ce buton ar trebui sa apese Romania pentru a obtine un restart? Evident, nu exista un singur buton si la fel de evident este ca "noul start" nu va putea fi obtinut peste noapte.

Chiar Uniunea Europeana isi cauta propriul "restart", iar problemele care vin "in cascada" (Grecia, Irlanda, deficite mari, datorii publice imense, problema monedei europene) sunt cea mai clara dovada in acest sens.

Romania are asemanari si deosebiri fata celelalte economii europene.

Situatia cea mai complicata pentru economia romaneasca este aceea a asa-numitului deficit structural. Statele europene au creat deficite pentru a finanta pachete de sustinere a economiei sau pentru a ajuta bancile aflate in dificultate.

Cel mai recent, si cel mai celebru exemplu, este chiar Irlanda care, daca ar fi finantat bancile cu fonduri publice, ar fi ajuns la un deficit greu de imaginat, de 32% din produsul intern brut (PIB).

In fata unui asemenea nivel al deficitului, nici nu mai merita pus in discutie desuetul nivel de 3% din PIB inclus in Tratatul de la Maastricht.

Cand vorbim de deficitul structural din Romania ar trebui sa ne uitam la cauze (o crestere a aparatului bugetar in perioada 2004-2008, o crestere a salariului in sectorul bugetar in aceeasi perioada, o crestere a pensiilor si o mai pronuntata atentie acordata asistentei sociale), dar si la efecte.

Iar efectul il vedem chiar in bugetul de stat al anului 2011, acolo unde cheltuielile sociale sunt chiar mai mari decat anul acesta. Trebuie sa fim realisti. Oricat am crede ca poate avea loc o restructurare a cheltuielilor bugetare, exista o limita a reducerii acestora.

Plafonarea vine chiar din "informatiile genetice" ale economiei noastre: raportul dintre salariati si bugetari, necesitatile naturale de functionare a administratiei, dar si din dorinta fireasca a oricarui guvern de a ajunge catre media europeana a salariilor.

Deficitul structural este, fara indoiala, o restrictie importanta a obtinerii cresterii economiei si a reducerii deficitului bugetar.

Dar ce este mai imputabil unei economii?

Ca a exagerat, chiar si in mod populist, crescand salarii si pensii, cheltuieli care s-au indreptat, totusi, catre oameni sau ca a cheltuit sume impresionante pentru salvarea bancilor. Exista vreo garantie ca banii necesari salvarii bancilor nu vor deveni pentru o serie de state un alt fel de "deficit structural"?

Din aceste motive si, evident, multe altele, vor fi mai multe butoane de restart pentru Romania si nu doar unul singur. Care ar fi acelea?

Ar trebui sa plecam de la zero, adica de la educatie si sistemul sanitar. De asemenea, ar trebui plecat de la independenta puterilor statului, in special cea judecatoreasca, si de la functionarea institutiilor publice.

Cine sa apese butoanele de restart? Nu cred ca exista alta varianta decat clasa politica si elitele intelectuale si cele tehnice.

Vestea proasta este ca modelul Romaniei de dupa decembrie 1989 este, in buna masura, ratat. Vestea buna este ca in Romania ramane aproape totul de facut. La multi ani, Romania!

Încă o veste proastă pentru economia României: Economia germană va stagna în 2024!
Încă o veste proastă pentru economia României: Economia germană va stagna în 2024!
Economia Germaniei va stagna în 2024, potrivit ultimelor prognoze realizate de cele mai importante institute economice germane. Estimările privind evoluția PIB în Germania au fost revizuite...
Își încalcă Lagarde mandatul? Șefa BCE, val de critici cu privire la declarațiile legate de tranziția verde a economiei
Își încalcă Lagarde mandatul? Șefa BCE, val de critici cu privire la declarațiile legate de tranziția verde a economiei
Ultima postare publică făcută de Christine Lagarde pe rețelele sociale a declanșat un nou val de comentarii critice din partea europenilor. Lagarde este acuzată că face declarații care...
#romania, #traian basescu, #societatea romaneasca, #1 decembrie, #constantin rudnitchi, #criza, #irlanda, #economie , #Editorial