Reducerea salariilor, doar pentru "catei"

Pentru unii muma, pentru altii ciuma. Taierea salariilor, operata de guvernul Boc, este contestata de o serie de institutii publice din Romania, dar si de oficiali europeni.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a adus in discutie, recent, o tema extrem de sensibila.

Domnul Vasilescu sustine ca salariile angajatilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR) nu ar fi trebuit sa fie lovite de masurile de austeritate luate de guvernul Boc, la jumatatea acestui an.

Vasilescu are doua argumente pentru ca BNR sa nu fi fost atinsa de masura de austeritate.

In primul rand, pentru ca BNR nu este dependenta de banii bugetului, mai mult, banca centrala da bani la buget si nu primeste. In al doilea rand, este vorba despre un argument strict tehnic.

Paradoxal, taierea salariilor de la BNR nu a adus nici o economie bugetara, pentru ca reducerile salariale nu s-au dus catre buget, ci au fost varsate intr-un fond de rezerva al BNR.

Fondul de rezerva va fi utilizat in urmatorii ani, in situatia in care, asa cum s-a mai intamplat cu ani in urma, Banca Nationala nu va avea profit, ci pierderi.

In acest caz, banii fondului de rezerva vor fi folositi pentru a compensa o parte din pierderea financiara.

Adrian Vasilescu nu ezita sa aduca si un fals argument, acela ca prin reducerea salariilor de la BNR nu s-au mai transferat catre bugete sume importante in contul impozitului pe venit si al contributiilor sociale, iar cu acesti bani se puteau plati "mii de pensii".

Este un argument general valabil. Se aplica cu brio tuturor categoriilor de salariati, nu doar celor ai bancii centrale.

Prin taierea salariilor bugetarilor s-au redus si sumele platite ca asigurari sociale sau ca impozit pe venit. Este limpede ca reducerea salariilor a avut un efect negativ asupra incasarilor bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale.

Singurul argument pe care il gaseste Adrian Vasilescu in favoarea taierii salariilor angajatilor din BNR este cel moral. Un argument valabil, macar daca ar fi sa tinem cont de faptul ca BNR a fost institutia care a sustinut vehement implementarea masurilor de austeritate, gasind argumente logice si cifrice pentru deciziile guvernului Boc.

Nu discutam aici despre reprosurile care se aduc BNR, si anume faptul ca nu a descurajat la timp creditarea persoanelor fizice sau ca nu s-a implicat in practicile abuzive de creditare pe care unele banci le-au avut in raport cu clientii.

Cum ar fi fost posibil, din punct de vedere moral, ca apostolii austeritatii, specialistii de la BNR, sa fie chiar ei omisi de la austeritate, adica sa fie scutiti de taierea salariilor?

Este argumentul moral suficient de puternic pentru a include si BNR pe lista institutiilor pentru care se aplica masurile de austeritate?

Pentru a raspunde la cele doua intrebari, trebuie sa extindem unghiul de abordare a temei.

Gestioneaza BNR fonduri publice, chiar daca nu bugetare? In acest sens, constatam ca masurile de austeritate nu s-au aplicat la companiile de stat si ca exista un set de institutii publice cu un statut special.

Este vorba despre asa-numitele autoritati de reglementare a pietei de energie electrica, a pietei gazelor naturale, in domeniul comunicatiilor si autoritati de supraveghere a pietei de capital, sistemului de pensii administrate privat sau comisia de supraveghere in domeniul asigurarilor.

Aceste institutii au un statut aparte pentru ca ele nu se finanteaza de la buget, ci, prin mecanisme specifice, de la companiile care activeaza pe pietele respective.

O tema si o temere importante legate de aceste institutii sunt cele privind functionarea lor independenta de autoritatile guvernamentale.

Spre exemplu, atunci cand s-a infiintat autoritatea nationala de reglementare in domeniul energiei, cerintele drastice ale Uniunii Europene au fost ca institutia sa nu fie subordonata ministerului de resort.

Logica unei astfel de cerinte era ca autoritatea sa asigure un echilibru in luarea deciziilor intre interesele companiilor si cele ale autoritatilor, in interesul consumatorilor.

Astazi, dupa cativa ani de functionare, aceasta conditionalitate este complet uitata atat de oficialii europeni, cat si de Executiv, institutia aflandu-se sub coordonarea prim-ministrului. Guvernul Boc nici macar nu mai catadicseste sa mimeze independenta acestei institutii.

La fel stau lucrurile si in privinta autoritatii de reglementare din domeniul comunicatiilor.

De altfel, nu intamplator, taierea salariilor la aceste doua autoritati de reglementare a fost contestata de oficiali de rang inalt de la Bruxelles, considerandu-se ca reducerea salariilor este ilegala si contrara functionarii independente.

La fel, Banca Nationala a avut si ea un "avocat" de prestigiu in Banca Centrala Europena, care a amenintat Romania cu procedura de infrigement, daca salariile angajatilor din BNR se vor micsora.

Unde si cum ar trebui aplicate masurile de reducere a salariilor la companiile cu capital de stat?

In mod logic, economic, guvernul nu ar trebui sa aiba, in mod direct, un cuvant de spus in companiile cu capital de stat.

Ratiunile de marire sau crestere a salariilor in aceste companii trebuie sa fie strict legate de performantele intreprinderii, de planurile ei de dezvoltare sau restructurare si nu de masurile de austeritate ale guvernului.

Companiile, chiar si cele cu capital de stat, trebuie sa functioneze dupa principiile guveranantei corporative, prin care deciziile sunt luate de Consiliul de supraveghere, de Consiliul de administratie, de adunarea generala a actionarilor, dar nu in mod direct de catre guvern.

Cu o singura exceptie: daca intreprinderea respectiva este beneficiara unor subventii publice, atunci Executivul este indreptatit sa aplice programul de austeritate si in aceste companii.

Logica economica spune ca programul de austeritate ar trebui sa se fie impus de Executiv doar in companiile sau institutiile care beneficiaza de alocatii bugetare.

Dar trebuie sa vorbim de austeritate si pentru institutii publice, precum BNR sau autoritatile de supraveghere si reglementare?

Poate fi considerata, intr-adevar, Banca Nationala o institutie care nu este legata de banii publici? Raspunsul BNR la aceasta intrebare l-am aflat din gura dlui Vasilescu : "BNR are o singura legatura cu bugetul, da bani bugetului prin impozitul pe profit de 80% pe care il plateste".

Este clar ca BNR nu gestioneaza fonduri bugetare, dar este imposibil de spus ca fondurile BNR nu sunt publice. Ca doar n-or fi private.

Din acest punct de vedere, BNR nu avea cum sa ramana in afara masurilor de austeritate. Pentru ca in caz contrar, austeritatea, ca si legea, ar fi numai pentru catei.

Greva poștașilor nu a afectat distribuirea pensiilor. Banii au ajuns la timp, anunță Poșta Română

Toate drepturile bănești au fost distribuite către pensionari până la jumătatea lunii aprilie, transmite Compania Națională "Poșta Română" joi, 18 aprilie. Conform operatorului...

Audio Magic Eraser, unealta care le permite utilizatorilor să elimine zgomotele nedorite din filmări

Google a lansat recent o caracteristică revoluționară numită Audio Magic Eraser, disponibilă exclusiv pe noile modele de smartphone-uri Pixel 8 și Pixel 8 Pro. Funcția este proiectată să...