Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Legea junglei si legea salariiilor bugetarilor

Legea junglei si legea salariiilor bugetarilor

Premierul Tariceanu sustine ca este nevoie de o noua lege a salarizarii personalului bugetar. Ce ar trebui sa contina o astfel de lege? Este oare o idee care va putea fi dusa la bun sfarsit?

Revendicarile salariale din ultima perioada, dar si dezvaluirile din mass-media legate de salariile sefilor din agentiile guvernamentale, au facut ca tot mai multe voci autorizate (premierul si ministrul finantelor) sa ceara adoptarea unei noi legi a salarizarii angajatilor bugetari.

Ce ar putea sa rezolve o astfel de lege? Ministrul finantelor a avansat deja cateva obiective:

1. sa micsoreze diferentele dintre salarizarea diverselor categorii de bugetari;

2. sa analizeze si sa clarifice situatia sporurilor salariale si

3. sa introduca o serie de criterii pe baza carora sa aiba loc cresterile salariale. Sunt trei obiective binevenite, dar extrem de dificil de atins. Iata care sunt argumentele, in acest sens.

In primul rand, in acest moment, exista mari diferente de salarizare, atat intre functionarii publici, cat si in interiorul aceleaisi categorii. Astfel, sunt o serie de angajati bugetari care au o situatie salariala privilegiata, cei mai cunoscuti dintre acestia fiind magistratii si angajatii din domeniul apararii.

La nivelul de jos al salarizarii se situeaza, conform Institutului National de Statistica, medicii. Dar si in randul aceleiasi categorii de angajati, diferentele salariale, intre cei aflati la inceputul carierei si seniori, sunt importante.

Aceste discrepante salariale vor fi dificil, daca nu imposibil, de estompat. O data pentru ca ele se bazeaza pe un principiu destul de simplu, si anume acela ca vechimea, experienta si calificarea profesionala sunt si vor fi totdeauna remunerate mai mult.

A doua oara problema este aceea ca salariile de astazi ale magistratilor, de exemplu, sunt, in viziunea legislatiei muncii, un drept castigat care nu poate fi retras. Si atunci, singura varianta de micsorare a diferentelor salariale este aceea de a creste salariile mici si de a le pastra la acelasi nivel pe cele mari.

Teoretic, este simplu, practic, foarte complicat. Pentru ca va fi foarte complicat pentru orice guvern sa negocieze o astfel de solutie cu sindicatele care vor astepta o crestere intr-un domeniu bugetar pentru a ridica aceleasi pretentii in toate domeniile.

Negocierea guvern-sindicate va naste alte teme de disputa intrucat functionarii publici din acelasi sector de activiatate sunt afiliati la sindicate diferite, ceea ce va insemna negocieri extrem de complicate si laborioase.

Pana acum, practica negocierilor a aratat ca exista diferente importante intre viziunea diferitelor sindicate, ba chiar mai mult decat atat, atunci cand vine vorba de bani, putem spune chiar ca se da o lupta serioasa pentru a se obtine majorari salariale.

Chestiunea sporurilor. Aici este una dintre cele mai complicate teme. Sporurile salariale nu fac decat sa mareasca decalajele din sectorul bugetar. De ce? Pentru ca sporurile sunt calculate procentual din salariu, iar acest lucru face ca salariile mari sa beneficieze de sporuri pe masura.

In felul acesta, magistratii, pentru a lua acelasi exemplu, vor beneficia nu numai de salarii mari, ci si de venituri foarte mari care vor proveni din sporuri.

O alta analiza importanta care va trebui facuta este in ce masura sporurile sunt justificate. Mass-media a dat deja cateva exemple (cel mai cunoscut fiind sporul pentru cunoasterea unei limbi straine in Ministerul Afacerilor Externe, adica acolo unde acest lucru ar trebui sa fie inclus in fisa postului), dar, cu siguranta, in materie de sporuri se vor mai descoperi multe aberatii.

Singura sansa ca in acest domeniu sa se poata face ajustari este aceea ca nu toate sumele incasate ca sporuri sunt cuprinse in contractul de munca.

Cert este ca, in acest moment, sumele platite catre bugetari ca sporuri sunt la acelasi nivel cu sumele platite in contul salariilor. Acest calcul arata ca traim intr-o economie salarizata "pe ascuns".

In al treilea rand, o noua lege a salarizarii angajatilor bugetari ar trebui sa defineasca parametrii in functie de care vor avea loc cresterile salariale. Teoretic, pot fi gasiti indicatori la care sa se raporteze maririle de salarii: inflatia, nivelul de crestere economica. Nici unul dintre cei doi indicatori nu este perfect.

Raportarea la inflatie nu face decat sa protejeze salariile de cresterea preturilor, iar cresterea economica ar putea fi folosita ca o "valoare adaugata". Problema este ca ambii indicatori nu tin cont de doua provocari importante: necesitatea ca Romania sa micsoreze decalajele salariale care o separa de media Uniunii Europene si de evolutiile de pe piata muncii.

In fine, daca tot s-a deschis acest subiect ar trebui sa se puna in discutie si o alta inegaliatate a sistemului de sanatate si a celui de pensii. Este vorba despre faptul ca in cadrul celor doua sisteme functioneaza, separat, case specializate pentru domeniul apararii sau pentru cel al transporturilor.

Vazand astfel intregul tablou avem imaginea unei societati care s-a despartit foarte greu de epoca Ceausescu. Si acum, ca si atunci, exista privilegiati in randul angajatilor bugetari. Si acum, ca si atunci, privilegiile au fost obtinute prin forta si interventii oculte. O noua lege ar trebui sa faca ordine intr-un sistem dominat de haos si de legea junglei.

Noua lege a salarizarii personalului bugetar ar trebui sa fie doar un punct de plecare. Adevarata miza este reformarea sistemelor salarial, de sanatate si de pensii prin despartirea angajatilor bugetari de modelul Ceausescu.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 4772 ori