Fonduri europene: Frana sau acceleratie?

Luni, 29 August 2011, ora 00:15
2549 citiri
Fonduri europene: Frana sau acceleratie?

In acest moment, autoritatile statului si beneficiarii de fonduri europene sunt obsedati de nevoia cresterii gradului de absorbtie a fondurilor europene. Foarte curand vom trece la urmatorul nivel: sa ne intrebam in ce masura utilizam cu folos banii europeni si in ce masura acestia vor fi si decontati de catre bugetul european.

Premierul Emil Boc a deschis, recent, un subiect extrem de sensibil: evaluarea financiara a proiectelor de fonduri europene deja finantate.

Astfel, guvernul a oprit trimiterea facturilor catre Bruxelles de teama ca Romania ar putea pierde bani daca Comisia Europeana gaseste nereguli.

Autoritatile de management si alte institutii ale statului vor efectua verificari ale tuturor contractelor de achizitii publice si vor incerca sa rezolve diferentele de bani astfel incat proiectele aflate in derulare sa poata fi decontate din bugetul european.

Subiectul este delicat din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pentru ca suntem intr-un moment in care gradul de absorbtie a fondurilor europene este cu adevarat dezastruos. Si, atunci, se pune problema: in loc sa marim ritmul absorbtiei, autoritatile se apuca sa controleze proiectele deja finantate.

Este posibil ca, prin acest proces, atragerea de fonduri europene in loc sa se accelereze sa fie blocata. In al doilea rand, evaluarea financiara a proiectelor deja finantate este esentiala pentru statul roman.

Finantarea peste standarde europene poate duce la nerecunoasterea unor costuri, fapt care va face ca Romania sa nu primeasca banii de la Uniunea Europeana.

Mecanismul de decontare europeana se deruleaza astfel: banii din proiectele europene se platesc de la buget, dupa care cheltuielile sunt verificate de autoritatile europene si fondurile sunt decontate.

In acest mecanism exista riscul ca o parte din cheltuieli sa nu fie recunoscute de autoritatile europene si, ca atare, sa nu fie decontate.

In felul acesta, Romania pierde bani, in sensul ca bugetul de stat face cheltuieli care apoi nu mai pot fi recuperate de la Uniunea Europeana. Care este solutia? Autoritatile sa verifice alocarile de pana acum, cu riscul de a bloca sistemul, sau sa mareasca absorbtia fondurilor europene cu riscul de pierde bani?

Este clar ca autoritatile de management romanesti nu au personal disponibil pentru a realiza concomitent ambele procese. Adica, in acelasi timp, sa evalueze financiar proiectele deja finantate si sa decida asupra viitoarelor finantari.

Este deja cunoscut faptul ca personalul care lucreaza in autoritatile de management este subdimensionat si demotivat. In urma cu doi ani au fost retrase sporurile de 75% din salariu acordate functionarilor care lucrau cu fonduri europene.

Desigur, performantele autoritatilor de management puneau sub semnul intrebarii astfel de bonusuri salariale, dar demotivarea angajatilor din domeniu este fara tagada. De asemenea, despre lipsa de personal al institutiilor care deruleaza programe europene in Romania vorbesc chiar beneficiarii de fonduri.

Multi consultanti si multi beneficiari vorbesc despre lipsa de personal ca o problema in cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene.

Problema decontarii proiectelor europene derulate pentru achizitiile publice aduce in discutie teme mai profunde. Pana acum, ne-am focalizat asupra unui singur obiectiv: absorbtia fondurilor europene.

Nu s-au dezbatut deloc, pana in acest moment, temele "calitative" si riscurile atragerii de fonduri europene.

Riscul major este ca finantarile de la bugetul national sa nu fie recunoscute de catre organismele europene si, astfel, atragerea de fonduri sa creeze deficite bugetare.

Este un model care a avut loc, partial, si in state precum Portugalia sau Spania, campioane la cheltuirea de fonduri europene. Apoi, cand vom iesi din obsesia cresterii absorbtiei fondurilor, va veni momentul sa ne intrebam: cu ce ne alegem dupa cheltuirea fondurilor europene?

Face Romania un salt real catre economiile europene, obiectivul strategic al alocarii de bani europeni? Deocamdata, in conditiile unei cheltuiri atat de reduse a banilor europeni, acest gen de dileme aproape ca nu au sens. Dar, intrebarile exista. Spre exemplu, fondurile alocate pentru dezvoltarea resurselor umane, capitol la care exista proiecte extrem de multe, au eficienta?

Creeaza ele noi abilitati pentru forta de munca sau sunt cheltuite, pur si simplu, in van. Fondurile din programele regionale au ele o logica astfel incat sa creeze zone de dezvoltare regionala si nu doar sa fie cheltuite?

Desigur, sunt intrebari prea sofisticate intr-un moment in care gradul de absorbtie a fondurilor europene decontate este de sub 4% din totalul alocarilor bugetare pentru perioada 2007-2013.

Dar, daca nu incepem inca de acum sa ne punem si problema calitatii folosirii fondurilor, peste cativa ani va fi prea tarziu.

Vom constata cu stupoare ca, dupa ce am atras bani europeni, multi sau putini cati vor fi ei, economia Romaniei nu a avut parte de schimbari majore. Si, atunci, cum se poate iesi din cercul vicios?

Ne ocupam de proiectele deja finantate sau de cele viitoare. In mod logic, ar trebui sa mergem inainte. Si, pentru ca nu ar fi trebuit sa se ajunga aici, ar fi fost absolut necesar ca autoritatile sa respecte regulile.

Adica sa se fi respectat strict standardele, regulile achizitiilor publice si standardele de cost convenite cu Comisia Europeana.

A bloca acum sistemul, pentru a privi in urma, ar fi sinucigas. Guvernul ar trebui sa-si asume eventualele pierderi, pe care tot el le-a creat, si sa accelereze procesul de atragere a fondurilor.

In conditii insa de siguranta, adica de respectare legislatiei achizitiilor publice si a normelor de costuri agreate cu Uniunea Europeana.

Desigur, fondurile europene ar putea genera, in urmatorii ani, o serie de scandaluri care vor fi folosite inclusiv la nivel politic.

Esential este insa ca pana atunci, dincolo de scandaluri si de riscul cresterii deficitului bugetar, Romania sa-si atinga, prin folosirea banilor europeni, obiectivele de reducere a decalajelor fata de statele europene dezvoltate.

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...
#absorbtie fonduri europene, #fonduri europene, #fonduri europene emil boc , #Editorial