Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Cum pacaleste Boc reforma statului

Cum pacaleste Boc reforma statului

Erorile guvernului Boc vor costa generatiile viitoare. Reducerile salariale de astazi vor afecta deficitele anilor viitori, iar scaderea natalitatii, ca urmare a deciziilor actuale, va diminua potentialul de crestere a economiei romanesti.

In ultima perioada, doua informatii s-au corelat in mod graitor, una cu alta, dand la iveala, precum hartia de turnesol, cat de putin inspirata este politica statului roman in materie de cresterea natalitatii.

Dupa multe zile de dezbateri si de contradictii, guvernul Boc a luat, in sfarsit, o decizie in ceea ce priveste indemnizatia pentru ingrijirea copilului.


Guvernul a hotarat sa existe doua optiuni valabile pentru parinti.


Dincolo de "pachetele optionale", esential este ca, de anul viitor, un parinte are de ales intre doua rele: sa ramana alaturi de copil, pentru a-l ingriji timp de doi ani, dar cu o scadere drastica a plafonului maxim al indemnizatiei pe care o incaseaza de la bugetul statului (de la 4.000 lei la 1.300 lei) sau sa se intoarca la munca, beneficiind de o subventie de la stat de 500 lei lunar, care va completa salariul primit la locul de munca.


Desigur ca exista situatii diferite, atat in familie cat si pe piata muncii, dar, in esenta, decizia incurajeaza intoarcerea la locul de munca si, in acelasi timp, ii descurajeaza in special pe parintii din clasa medie, adica pe aceia care aveau o indemnizatie apropiata de plafonul maxim de 4.000 de lei.


Se poate spune ca pentru familiile din clasa medie, masura guvernului se transforma chiar intr-o masura de descurajare a natalitatii.


Informatia care a venit in oglinda cu dezbaterea privind indemnizatia pentru ingrijirea copilului a fost aceea privind scaderea demografica in Romania.


Conform Institutului National de Statistica, sporul natural negativ (numarul decedatilor este mai mare decat numarul nascutilor-vii) continua in Romania.


Astfel, in luna octombrie a acestui an, numarul populatiei a scazut cu 4.630 de persoane, in timp ce in luna octombrie a anului trecut, numarul populatiei scazuse cu 2.595 de persoane.


Conform ministrului muncii, Ioan Botis, economia bugetara care se va realiza prin noua metoda de plata a indemnizatiei va fi de 100 milioane lei, adica aproximativ 24 milioane euro.


Daca pentru o economie de 24 milioane de euro, statul roman ia o masura care descurajeaza natalitatea, atunci reforma a ajuns intr-o zona periculoasa.


Cateva zeci de milioane de euro ar fi trebuit taiate de oriunde, dar nu de la incurajarea natalitatii.


Chiar si de la capitolul investitii, pentru ca incurajarea natalitatii este, in sine, o investitie pe termen lung.


Desigur, incurajarea natalitatii intr-un stat depinde de o multime de alti factori pe langa indemnizatia acordata parintilor.


Depinde de nivelul de trai, de sistemul de educatie sau cel sanitar sau de asteptarile populatiei privind mersul economiei si evolutia personala. In Romania, insa, cuantumul indemnizatiei pentru ingrijirea copilului ramane un argument important in decizia unei familii de a avea un copil.


In acelasi timp, presedintele Traian Basescu a adus in discutie o tema mai complicata.


In esenta, dincolo de limbajul frust ("statul nu poate avea grija de fiecare individ", spune Basescu), presedintele aduce in discutie o tema foarte profunda: rolul statului in societatea romaneasca.


Rolul statului este o tema prea complicata pentru a putea fi tratata intr-un articol de presa.


Este nevoie de o serioasa dezbatere publica la care sa participe partidele politice si reprezentantii societatii civile.


O dezbatere serioasa se impune cu atat mai mult cu cat vedem ca, in toata Europa, resursele statului sunt tot mai limitate de situatia datoriilor publice, de explozia deficitelor bugetare si de necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare.


O astfel de dezbatere ar trebui sa aiba ca finalitate un set de optiuni comune ale tuturor partidelor politice si un pachet clar de diferente intre liderii politici.


Marele public trebuie sa stie ce-i uneste si ce-i desparte pe liderii societatii romanesti, pe aceasta tema, si sa poata anticipa si decide in cunostinta de cauza atunci cand vine vorba de exercitarea dreptului de vot.


Statul trebuie sa aloce fonduri pentru cresterea natalitatii? Sau pentru investitii? Sau pentru sistemul de educatie sau cel sanitar?


Desigur, toate acestea sunt intrebari pur retorice si au raspuns indus. Dar iesirea din acest cerc vicios, dat de nevoia tot mai mare de resurse si de limitarea tot mai pronuntata a acestora, se face prin stabilirea prioritatilor.


Evident, dupa ce a fost definit rolul statului. Daca ar fi sa definim astazi, in doar doua cuvinte, rolul statului, atunci acesta ar fi "buna guvernare". Cum arata "buna guvernare"? Este, in multe situatii, dificil de spus.


Pentru ca masurile de reducere a cheltuielilor bugetare sunt, in opinia premierului Boc, decizii responsabile, deci de buna guvernare, iar pentru sindicate si chiar mediul de afaceri sunt hotarari care au adancit criza si nu au luptat impotriva ei.


Europa poate fi un model de alegere a prioritatilor. Astfel, agenda "Europa 2020" a stabilit o serie de prioritati pe care statele Uniunii Europene sunt gata sa si le asume.


Ele se refera la protectia mediului inconjurator, la cresterea populatiei ocupate, la reducerea abandonului scolar sau la alocarea de fonduri pentru dezvoltare si cercetare stiintifica.


Masurile luate de guvernul Boc in cei doi ani de guvernare si de criza seamana cu agenda Europei? In niciun caz.


Nu-i mai putin adevarat ca si statele europene, atinse si ele de criza, s-au preocupat mai putin de aceste obiective, fara a le uita cu totul, si au avut in centrul atentiei procesul de consolidare fiscala.


Din pacate, chiar principala masura cu care se lauda guvernul Boc, reducerea cheltuielilor bugetare, se afla sub un mare semn de intrebare. Teoretic, cea mai importanta realizare a guvernului Boc este reducerea deficitului bugetar.


Teoretic, pentru ca reforma salariala are mari sanse sa mute o parte din deficitul de astazi peste doi-trei ani. Cum? Drepturi salariale reduse de guvernul Boc au fost castigate in instanta de cei carora le-au fost taiate.


Astfel, au fost castigate drepturi salariale in valoare de sapte miliarde lei.


In felul acesta, o parte din scaderea deficitului bugetar se transfera catre urmatorii ani. La fel au stat lucrurile si in anul 2008, atunci cand o parte din deficitul bugetar exagerat al acelui an a provenit din plata unor drepturi salariale castigate in instanta.


Guvernul Boc ar trebui sa inteleaga ca o reforma prost facuta nu face decat sa aduca o falsa insanatosire a sistemului bugetar. La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste platile intarziate catre companii.


Ele ajung astazi la aproximativ doua miliarde de lei.


Daca adunam sumele, vom vedea ca ele ajung la noua miliarde de lei, adica aproape 2% din PIB. Ne putem intreba: este sanatoasa reducerea cheltuielilor bugetare facuta de guvernul Boc?


A facut, cu adevarat, guvernul Boc o consolidare fiscala de calitate si pe termen lung?


Raspunsurile le vom afla in totalitate abia peste cativa ani, cand se va plati factura erorilor guvernului Boc. Dar cine va mai stii atunci si, mai ales, cine va mai adauga platile de atunci la deficitul bugetar de astazi?



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3687 ori
Citeste mai multe desprebugetari emil boc reforma salarii stat