Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Ce ii asteapta la Bruxelles pe Traian Basescu sau pe Victor Ponta (sau pe amandoi)

Ce ii asteapta la Bruxelles pe Traian Basescu sau pe Victor Ponta (sau pe amandoi)


A devenit deja un loc comun ca fiecare summit al Consiliului European sa fie unul crucial. Am avut in ultimii ani, nenumarate summit-uri cruciale si chiar politicienii europeni ironizeaza deja aceasta formulare. Toate intalnirile au avut pe agenda solutii pentru criza.

De data aceasta, situatia in Europa este mult schimbata. Castigarea alegerilor prezidentiale in Franta de catre Francois Hollande si obtinerea unei majoritati parlamentare de catre acesta a adus vant in pupa celor care cred Europa poate face si altceva decat austeritate. In plus, situatia politica din Grecia s-a detensionat, cel putin pentru moment.

Asa se face ca Europa asteapta sa mai adauge ceva la pactul fiscal si anume cuvintele "de crestere". Pactul fiscal si de crestere este noua descoperire a Uniunii Europene. De la ideea de crestere economica asteapta miracole Grecia, Portugalia, Spania, dar si tarile din estul Uniunii. Dar alimentarea cresterii economice are nevoie de bani. Si astfel, discutia asupra bugetului pentru perioada 2014-2020 va fi o tema importanta a intalnirii din 28 si 29 iunie de la Bruxelles, iar bugetul Uniunii este vazut ca un motor de crestere. Desigur, asupra temei sunt o serie intreaga de puncte de vedere diferite.

De la statele membre, pana la grupurile politice importante din Europa, exista diferente de opinii asupra viitorului buget european. Comisia Europeana propune o reducere a acestuia, Parlamentul European se impotriveste. O divergenta majora este legata de asemenea de sursele bugetare. Taxa pe tranzactiile financiare este refuzata spre exemplu cu obstinatie de Marea Britanie. Demna de remarcat este faptul ca europarlamentarii britanici, indiferent de culoarea politica, se opun introducerii taxei. Dar taxa pe tranzactiile financiare este vazuta de majoritatea statelor, inclusiv Germania si Franta, ca o sursa bugetara consistenta.

Pareri diferite asupra bugetului

In al doilea rand, statele au pareri si interese diferite asupra bugetului. Ideea este ca sumele necheltuite din fondurile europene sa fie incluse in bugetul viitor. Practic, statele, precum Romania, care nu au reusit sa aiba o absorbtie rezonabila a fondurilor europene vor pierde banii necheltuiti.

Mai trebuie adaugate si divergentele institutionale de la nivel european pentru a avea o imagine completa a diversitatii temelor europene. Pe buna dreptate, Parlamentul European doreste sa intre in jocul de putere al deciziei. Este firesc daca ne gandim ca in ultimii ani de criza, deciziile si intiativele importante au fost impartite intre Comisia Europeana si Consiliul European, fapt care a nascut si criticile privind existenta unui deficit de democratie in Europa.

Spre exemplu, recent s-a desfasurat, la Strasbourg, o noua sesiune a Parlamentului European. A fost si o sesiune in care s-au pregatit temele ce se vor dezbate la Consiliul European. Sesiunea a fost marcata de doua dezbateri majore. Este vorba despre "raportul Gauzes" privind supravegherea economica si bugetara a statelor membre din zona euro cu dificultati grave in ceea ce priveste stabilitatea financiara si "raportul Fereira" cu privire la monitorizarea si evaluarea proiectelor de planuri bugetare si asigurarea corectarii deficitelor excesive. In fapt, cele doua rapoarte parlamentare se constituie in amendamente la propunerile Comisiei Europene. Sunt o serie de observatii interesante pe care parlamentarii, in raportul scris, dar si in cadrul dezabterilor, le-au adus propunerilor Comisei. Este vorba despre o serie de solutii care se bazeaza pe observatiile din ultimii ani de criza.

Propuneri de iesire din criza

Exista trei propuneri care pot revolutiona solutiile de iesire din criza aplicate pana acum la nivel european. Prima, este cea a plasarii statelor membre sub protectia juridica a falimentului. In linii mari, procedura prevede ca evenimentele de credit sa devina inaplicabile, ratele dobanzilor sa fie mentinute, iar creditorii sa se faca cunoscuti in termen de doua luni, in caz contrar datoriile anulandu-se. In acelasi timp, statul membru urmeaza sa aplice un program de redresare si plata a datoriilor.

O a doua propunere se refera la crearea unui fond european de rambursare, in care statele din zona euro transfera datoriile mai mari de 60% din produsul intren brut pe parcursul a cinci ani.

A treia propunere ce se regaseste in documentele Parlamentului European contine amendamente care au in vedere crearea legislatiei necesare pentru emiterea de euroobligatiuni.

Dar amenadamentele parlamentarilor europeni nu se opresc aici. Astfel, Comisia pentru afaceri economice si monetare a Parlamentului European are in vedere o relansare a dialogului. Se propune ca in noua legislatie comisia parlamentara sa poata invita reprezentanti ai Fondului Montetar International, ai Bancii Centrale Europene, ai Comisiei Europene si ai statului membru pentru a discuta temele importante ale functionarii economiei. Mai mult chiar, "raportul Fereira" cere explicit ca procesul de corectare a deficitelor excesive sa fie insotite de un proces de dialog cu partenerii sociali. De asemenea, se vorbeste despre respectarea diferentelor dintre sistemele de salarizare din diverse state.

Unul dintre amendamentele "raportului Gauzes" aduce insa in atentie o tema sensibila in ultimii ani. Propunerea se refera la faptul ca eforturile de consolidare fiscala trebuie sa tina cont de "necesitatea asigurarii unor resurse suficiente pentru politicile de baza, cum ar fi educatia si sanatatea".

Vocile si opiniile parlamentarilor europeni nu fac decat sa dovedeasca inca o data faptul ca solutiile de iesire din criza nu au fost inca epuizate.

Teme majore pe agenda europeana

Grecia nu este singura tema europeana majora. Sunt dezabateri despre cum se poate aplica semestrul europeana, despre sanctiunile pe care le poate primi o tara care nu-si respecta obligatiile, despre pierderea de suveranitate a statelor, despre corectia deficitelor si a datoriilor publice, despre rolul Bancii Centrale Europenie si despre euroobligatiuni.

Cel mai nou "deal" pe care pare ca l-ar propune Europa este crestere economica contra "mai multa Europa". "Mai multa Europa" tinde sa insemne echilibru bugetar si la orizont politici fiscale comune. Ramane de vazut daca Europa va mai face un pas in a se pune de acord cu privire la viitorul ei comun. Si, sa recunoastem, este o tema infinit mai importanta decat frecusurile romanesti dintre presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1414 ori