Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Ce-i desparte si ce-i apropie pe USL si PDL

Ce-i desparte si ce-i apropie pe USL si PDL

PDL versus USL? Sau, pe de alta parte, ce uneste si ce diferentiaza, in materie de viziune economica, fortele politice importante ale Romaniei? Mai mult decat atat, este de vazut daca politicienii pot sa faca un pact pe temele importante ale economiei romanesti.

Uniunea Social Liberala (USL) a prezentat, recent, viziunea economica pentru situatia in care aceasta forta politica ar ajunge la guvernare. Imediat a venit raspunsul Partidului Democrat Liberal (PDL). Mai intai de toate, trebuie spus ca ideea dezbaterii temelor economice este binevenita.

Practic, niciodata nu a fost lansata o viziune economica a unei forte politice cu mai bine de un an inainte de alegerile generale si cu mai putin de un an inainte de alegerile locale.

Este un pas inainte pentru sanatatea dezbaterii publice. Desigur, nu ne asteptam la minuni.

Probabil ca, dupa efervescenta de inceput, dupa ce solutiile economice se vor comenta cateva zile, agenda publica si cea politica va fi din nou dominata de vechile naravuri: contre dure, acuzatii de coruptie sau de slaba administrare si mult politicianism.

Pana atunci, insa, sa analizam, in linii generale, temele economice propuse de USL si comentate de PDL.

Principalele subiecte ale viziunii economice ale USL sunt: deschiderea catre dezbatere a temelor propuse si, in special, invitatia la dialog adresata mediului de afaceri si sindicatelor (din acest punct de vedere, lansarea programului la sediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei este mai mult decat simbolistica), facilitati si reducerea cotei de contributii de asigurari sociale (CAS) pentru angajatori, cote de impozitare progresiva a salariilor, reducerea TVA la produsele alimentare de baza si reducerea progresiva a cotei de TVA, pe parcursul a patru ani, pana la revenirea la nivelul de 19%.

Acestia sunt pilonii fiscali ai programului sau, mai exact, elementele de relaxare fiscala pe care le propune USL.

Desigur, ele sunt completate si de alte obiective precum cresterea redeventelor sau renegocierea unui acord de imprumut cu Fondul Monetar International care, evident, trebuie privite in complementaritate cu masurile de relaxare fiscala.

Sunt realiste masurile propuse de USL? Raspunsul PDL nu a intarziat. Intr-o prezentare argumentata stiintific, cu cifre, si avand ca baza un model economic adaptat la economia romaneasca, PDL arata ca masurile propuse de USL ar costa bugetele de stat aproximativ 23 miliarde de lei, adica aproximativ 4% din PIB.

Ceea ce ar face imposibil de aplicat aceste masuri, intrucat, in conditiile acordului cu FMI si a rigorilor Uniunii Europene (este de asteptat ca, pana la sfarsitul anului viitor, principiile guvernantei economice, care impun restrictii dure in ceea ce priveste deficitul bugetar, si cele ale prezentei Romaniei in pactul Euro plus sa-si faca deja simtita prezenta), depasirea deficitului bugetar este, practic, imposibil de asumat.

Trebuie sa recunoastem ca observatia este corecta. Poate fi pus in aplicare un program economic care mareste deficitul cu patru procente din PIB? Evident, nu.

Doar ca USL si-a luat o marja de siguranta exact in fata acestui tip de observatie. Astfel, programul USL are si o serie de elemente care iau in calcul potentialul de crestere a veniturilor bugetare.

Acestea se refera la renegocierea redeventelor platite in diverse domenii (apropos-ul este straveziu la industria petroliera, dar se pot include si materialele de constructii sau apele minerale).

Scaderea CAS pentru angajatori este insotita de cresterea salariului minim pe economie pana la 800 lei.

Aceasta miscare este prevazuta nu din motive ce tin de un posibil parteneriat cu sindicatele, ci dintr-un calcul extrem de pragmatic.

Crescand salariul minim, cresc si incasarile la bugetul asigurarilor sociale si la bugetul de stat. Conform calculelor PDL, aceasta masura este neutra pentru bugetul asigurarilor sociale.

Adica ce se pierde prin reducerea CAS se castiga prin marirea salariului minim. Desigur, cineva va avea probleme cu aceasta masura. Este vorba despre companiile private care au angajati platiti cu salariul minim (numarul acestora este de  aproximativ 300.000 de persoane), intrucat vor trebui sa plateasca impozite si contributii mai mari.

Modelul de calcul al PDL arata ca, pe aceasta baza, mediul de afaceri va avea un cost de 3,9 miliarde lei.

In plus, viziunea USL este legata de facilitati pentru plata CAS, respectiv scutiri de la  plata contributiilor sociale ale angajatorilor pe o perioada de un an de zile pentru persoanele nou-angajate si, de asemenena, sa nu existe nicio taxa pentru angajatii in part-time a tinerilor sub 25 de ani si a persoanelor cu varsta de peste 55 de ani.

Observatia reprezentantilor PDL este ca un sistem de facilitati poate distorsiona piata muncii, in sensul ca angajatorii ar putea fi tentati sa renunte la o parte din vechii angajati pentru a gasi altii noi si a beneficia de facilitati.

De asemenea, afirma reprezentantii PDL, sistemul este dificil de administrat si de controlat, iar facilitatile aduc scaderi de venituri bugetare.

Observatiile pot fi luate in calcul, doar ca, probabil, USL a gandit aceste facilitati ca pe un motor pentru crearea de noi locuri de munca (de altfel, programul USL isi propune crearea de 1.000.000 locuri de munca in patru ani), ce ar conduce, automat, la cresterea veniturilor bugetare.

In ceea ce priveste capitolul TVA, PDL are doua observatii de fond. Prima se leaga de faptul ca, in curand, Comisia Europeana isi va da acordul pentru ca Romania sa aplice taxarea inversa pentru cereale si industria de panificatie, fapt care face caduca reducerea TVA la paine si cereale propusa de USL.

Cu privire la scaderea graduala a TVA prevazuta de USL (intoarcerea la cota de 19% in patru ani de mandat), PDL obiecteaza ca o scadere graduala nu ar avea efecte asupra preturilor, intrucat producatorii si comerciantii sunt tentati sa-si inglobeze in preturi usoara scadere a taxei.

Este posibil sa se intample asa, dar, in acelasi timp, cota de TVA la care a ajuns Romania este deja una dintre cele mai mari din Uniunea Europeana, genereaza  inflatie si  exaspereaza consumatorii.

Aplicarea cotei progresive de impozitare a salariilor ar conduce, conform calculelor PDL, la o scadere a veniturilor bugetare cu 4 miliarde de lei.

Este insa posibil ca scaderea impozitarii sa aiba un efect similar cu cel al cotei unice, adica va echilibra rapid veniturile bugetare prin extinderea bazei de impozitare, prin aparitia de noi locuri de munca.

Astazi, cele patru procente din PIB in minus aduse de aplicarea unor astfel de masuri de relaxare fiscala par niste pietre de moara agatate de gatul viziunii economice a USL. Sa nu uitam, insa, ca programul opozitiei se adreseaza intr-o buna masura unei alte economii.

La sfarsitul anului 2012, economia romaneasca va avea, conform prognozelor de astazi, un deficit bugetar de numai 3%, o crestere economica in curs de consolidare si o inflatie in scadere.

Opozitia politica de astazi se afla intr-o situatie paradoxala. Pentru a castiga puncte in fata electoratului ar trebui sa critice masurile anuntate de guvernul Boc de revenire la salariile bugetare din anul 2010, dar nu poate face acest lucru, intrucat si-ar submina baza electorala.

De asemenea, opozitia ar trebui sa sustina eventualele masuri de austeritate ale actualului guvern, dar, bineinteles, acest fapt este la limita imposibilului.

De fapt, orice masura de reducere a deficitului avantajeaza opozitia, intrucat, intr-o eventuala preluare a guvernarii, ar avea o misiune mai usoara.

Este clar ca opozitia politica a incercat sa anticipeze criticile actualei puteri. Cele patru procente din PIB, lipsa in buget prin aplicarea masurilor incluse in viziunea USL se pot recupera prin cresterea ponderii veniturilor bugetare in total PIB.

Pana acum, Romania s-a zbatut in marasmul colectarii la buget a cel mult 34% din PIB, indiferent de momentul de crestere sau de cel de criza din economie.

Ei bine, programul USL isi propune sa duca acest procent la 38% din PIB, exact cele patru procente calculate de PDL. Evident, acest lucru nu se poate intampla peste noapte si depinde si de nivelul taxelor si al impozitelor din Romania in comparatie cu celelalte regimuri fiscale.

Dar diferenta dintre Romania si media europeana in materie de nivel al veniturilor bugetare din PIB (minus zece procente) este, totusi, de neinteles.

Ramane de vazut in ce masura o mai buna administrare si o mai eficienta lupta cu evaziunea pot creste veniturile bugetare.

Daca USL ar reusi aceasta performanta (fapt dificil de prevazut pentru ca, sa nu uitam, ambele forte politice au mai fost la guvernare fara a avea rezultate vizibile la acest capitol), atunci ar gasi aici resursele de compensare a reducerii veniturilor bugetare ca urmare a aplicarii masurilor de relaxare fiscala.

Interesant este ca intre USL si PDL exista o serie de apropieri in ceea ce priveste viziunea economica. Ambele forte politice isi propun scaderea CAS, in paralel cu cresterea salariului minim. Diferenta este ca PDL nu include acordarea de alte facilitati in privinta asigurarilor sociale.

In privinta impozitarii salariilor, USL si PSD sunt apropiate de o singura idee: ambele cred ca nivelul cotei unice de 16% si-a facut efectele.

USL, aflata si sub impulsul PSD, vrea transformarea intr-o cota pe "jumatate unica", in sensul transformarii intr-o cota progresiva, dar nu mai mare de 16%. In schimb, PDL isi propune o scadere a cotei unice, pentru a putea potenta revenirea economiei.

In ceea ce priveste TVA, ideile PDL nu sunt definite, spre deosebire de USL.

Un alt domeniu in care a functionat ”schimbul de idei” a fost cel al managementului privat al companiilor de stat. USL a propus acest  lucru la sfarsitul anului trecut, vorbind apasat si despre depolitizarea conducerii institutiilor publice de la un anumit nivel.

Ideea managementului privat la companiile de stat a fost, apoi, preluata de guvernarea Boc si FMI si inclusa, sub o forma sau alta, in acordul de tip preventiv ce se va semna la jumatatea acestui an.

In ultima instanta, populatia si agentii economici sunt mai putin interesati de paternitatea ideilor.

Ei isi doresc doar masuri bune pentru economie. Mai mult, oamenii isi doresc ca principalele forte politice sa se inteleaga asupra catorva teme esentiale pentru interesul national si pentru prioritatile economiei.

Cetatenii isi doresc ca proiectele importante din economie sa traverseze guvernarile si sa duca la modernizarea tarii. Pana acum, nu am vazut asa ceva. Clasa politica s-a asezat de 22 de ani pe pozitii diametral opuse si de adversitate profunda. Actualul mandat al presedintelui Basescu si cel al guvernului

Boc au accentuat traditia, tensionand la maximum taberele politice. De aceea, este greu de crezut ca, macar acum, in momente de criza, clasa politica se poate aduna in jurul unui proiect comun national.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1883 ori