Bugetul de stat - imensa greseala a guvernului Boc

Marti, 12 Ianuarie 2010, ora 22:21
6499 citiri
Bugetul de stat - imensa greseala a guvernului Boc

Dezbaterile privind bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale sunt un bun prilej de a trece in revista cifrele importante ale economiei romanesti, dar si felul in care vad politicienii modalitatile de iesire din criza economica. Din aceste puncte de vedere, nu am avut surprize, ci poate doar cateva dezamagiri.

Dincolo de cifrele sensibile ale bugetului de stat (pe care le-am comentat pe scurt in subsolul articolului), mult mai interesant este modul in care guvernantii s-au raportat la constructia bugetara.

In frunte cu premierul Emil Boc, membrii guvernului si politicienii care sustin actuala putere politica au plecat de la ideea ca bugetul are fonduri limitate si ca impartirea lor este supusa unor restrictii dure.

A devenit deja un fapt banal sa spui ca nu sunt suficienti bani la buget, ca nu se poate da mai mult. In anii ‘90, politicienii incercau sa argumenteze mai abil alocarile bugetare insuficiente. Acum, a devenit un titlu de glorie sa spui ca “nu sunt bani la buget”. Atat si nimic mai mult, si discutia s-a incheiat.

Acum, politicienii cred ca, in momentul in care spun “nu sunt bani la buget”, sunt absolviti de orice vina in fata populatiei; ba, mai mult, vad aceasta afirmatie ca pe un soi de act de eroism si de sinceritate, in acelasi timp.

Insusi premierul Boc a dat glas acestui tip de mesaj spunand ca “orice politician ar dori sa dea mai multi bani de la buget, dar fondurile sunt limitate”. De asemenea, bugetul a fost comparat adesea cu un sac din care nu se pot lua bani la nesfarsit.

Toate aceste afirmatii arata faptul ca guvernul se afla intr-o mare eroare. Epoca administratorilor care spuneau “acestia sunt banii, doar atat putem sa distribuim” a apus. Guvernele din toata lumea cauta acum alte tipuri de solutii: fie de reducere a cheltuielilor, fie de crestere a veniturilor sau ambele variante.

In orice caz, Comisia Europeana este gata sa tolereze deficitele bugetare mari ale statelor in numele relansarii economiei. In Romania, deficitul bugetar a crescut anul trecut pentru ca statul sa poata plati salariile bugetarilor si pensiile, si nu in numele obtinerii unor venituri viitoare.

Impartirea fondurilor limitate ale bugetului o poate face si un absolvent de liceu. Proprietarul unui mic magazin din coltul strazii stie, din experienta, ca trebuie sa caute solutii pentru a-si mari sau macar mentine vanzarile sau, eventual, pentru a-si limita cheltuielile.

La fel, un manager de companie incearca sa caute solutii pentru ca firma pe care o conduce sa isi creasca macar cota de piata, daca nu si cifra de afaceri. Pentru acest lucru foloseste toate instrumentele descrise de manualul de economie: marketing, cresterea productivitatii, cautarea de noi piete s.a.

Un guvern ar trebui sa fie mult mai mult decat un liceean, un buticar si chiar decat un manager de mare companie, pentru ca si acesta, in ultima instanta, se raporteaza la deciziile Executivului.

Un Guvern ar trebui sa dovedeasca faptul ca este cel mai bun administrator, cel mai bun manager din economia unei tari.

Dispune de resurse, materiale si umane ( poate angaja experti, consilieri etc.), de garantii pentru imprumuturi. Ii trebuie vointa, responsabilitate, dar si stiinta.

O fi Emil Boc “dedicat serviciului public”, asa dupa cum l-a caracterizat presedintele Basescu, dar pentru mersul bun al economiei, acest lucru nu este suficient. Pentru a relansa economia este nevoie de viziune si de curaj, fiind necesare si masuri mai putin populare. Iar lui Emil Boc ii lipsesc aceste calitati.

Guvernul Boc este pe cale sa repete o greseala de administrare a economiei romanesti: in loc sa caute solutii care sa duca la cresterea economiei, se limiteaza la a imparti matematic slabele venituri. Nu sunt adeptul ideei, vehiculata in ultimul timp, ca firmele private duc in carca administratia centrala sau locala.

Cred ca fiecare entitate economica sau administrativa are rolul si responsabiliatea sa sociala si economica. Un adevar simplu exista, insa: veniturile bugetare reale, cele ale bugetului asigurarilor sociale sau cele ale fondului de sanatate, sunt aduse intr-o proportie covarsitoare de actorii economici, cu capital de stat sau privat, si de salariatii din aceste firme.

Fara a incuraja agentii economici, ne vom trezi si in anii viitori ca din buget nu se poate imparti decat saracia.

Emil Boc o tine pe-a lui. Nu intelege nici astazi ca impozitul minim nu a redus evaziunea fiscala, ci doar a curatat 120.000 de companii prin suspendarea acestora de catre proprietari. Companii care nu faceau evaziune fiscala, ci foloseau anumite oportunitati de afaceri care apareau periodic sau intamplator.

Sa fie clar: o firma care nu desfasoara in mod curent o activitate, care are numai doua-trei contracte pe an nu are legatura, in mod automat, cu evaziunea fiscala. Ea intocmeste toate documentele obligatorii pe care le furnizeaza diverselor institutii ale statului, plateste, in mod curent, cel putin un angajat, contabilul, pentru care achita impozite si taxe.

O companie care face evaziune fiscala nu poate fi deranjata de impozitul minim, pe care il poate chiar eluda cu nonsalanta, ci de controalele si urmarirea constanta efectuata de institutiile statului abilitate in acest sens.

Premierul Boc se uita cati bani a adus impozitul minim la buget, dar nu calculeaza cati bani s-au pierdut, cati someri a nascut si cati salariati au intrat in economia subterana ca urmare a introducerii impozitului minim.

De asemenea, programul “Prima casa” nu a avut nici un efect notabil in economie, cu o singura exceptie, a oferit 11.000 de credite ipotecare si a pus umarul la tot atatea tranzactii de imobile vechi.

Noul guvern Boc incepe cu aceleasi greseli ca si vechiul guvern Boc. Inventeaza taxe si impozite si nu incurajeaza mediul economic.

Taxa fast-food nu ar face decat sa scumpeasca alimentele, impozitarea contractelor de drepturi de autor ar veni intr-un moment extrem de dificil pentru mass-media, acolo unde astfel de plati se practica pe scara larga, reducerea, macar graduala a contributiilor sociale nu este acceptata, iar taxarea averilor mari nu este decat la stadiu de idee.

Guvernul Boc nu face decat sa repete, in vreme de criza, greselile pe care le-a facut guvernul Taricenu in vreme de expansiune economica. Vrea sa aplice asa-numite masuri prociclice, adica sa inventeze impozite si taxe tocmai atunci cand ar trebui sa le scada pe cele existente pentru ca economia sa se poata relansa. Este o imensa greseala pe care guvernul Boc este pe cale sa o comita.

Cifrele contestabile ale bugetului de stat

•    Total venituri bugetare - 66 miliarde lei in 2010 comparativ cu 56 miliarde lei in 2009, asadar, o crestere cu 18%, in termeni nominali. Este bugetul cu cele mai mari venituri din istorie; chiar daca scadem rata inflatiei, veniturile par nerealiste, mult mai mari decat in 2008, cand au fost de 61 miliarde de lei.

•    Impozit pe dividende - 271 milioane lei in 2010 comparativ cu 178 milioane lei in 2009, in scadere cu 50% in termeni nominali. O estimare realista, dat fiind faptul ca firmele vor continua sa fie atinse de scaderea pietelor, iar impozitul pe profitul reinvestit va fi zero.

•    Impozitul pe profit de la bancile comerciale - 1,2 miliarde lei in 2010 fata de 650 milioane lei in 2009, in crestere cu 95%. Este greu de crezut ca afacerile bancilor vor creste atat de mult, anul acesta, incat sa-si dubleze profitul si, implicit, impozitul varsat catre bugetul de stat.

•    Impozit pe venituri din pensii - 1,2 miliarde de lei in 2010, fata de 507 milioane lei in 2009, in crestere cu 136%. Explicabil doar daca se introduce si impozitarea pensiilor mai mici de 1.000 lei sau daca intra in pensie pensionari cu pensii consistente.

•    Venituri nefiscale - 8,63 miliarde lei in 2010, de la 2,89 miliarde lei in 2009, asadar, in crestere cu 200%. Inexplicabil. O parte din crestere ar putea veni din aducerea la buget a veniturilor unor agentii guvernamentale. Dar suma este mult prea mare. Faptul ca firmele de stat, companii nationale, societati nationale, regii autonome vor obtine profituri substantial mai mari este putin probabil.

•    Venituri din concesiuni si inchirieri - 2,54 miliarde lei in 2010 comparativ cu 1,35 miliarde lei in 2009, in crestere cu 88%. Explicabil doar daca se va mari redeventa (taxa de concesionare) in domenii precum gaze, titei, ape minerale s.a. O astfel de crestere s-ar putea vedea insa in pretul produsului.

•    Impozitul pe titeiul si gazele naturale din productia interna - 16 milioane lei in 2010 fata de 5 milioane lei in 2009, in crestere cu 182%. O astfel de posibilitate a fost sugerata de catre ministrul Sebastian Vladescu, cel care a vorbit despre obtinerea de venituri bugetare mai mari din activitatea petroliera si de gaze. Sa fie un fel de taxa “Robin Hood”? Ramane de vazut si impactul asupra consumatorului.

•    Cheltuieli bugetare - 101,6 miliarde lei in 2010 comparativ cu  92, 7 miliarde lei in 2009, o sporire cu 9,62%. La fel ca la venituri, sunt cele mai mari din istoria postdecembrista.

•    Cheltuieli de personal - 16,8 miliarde lei in 2010 fata de 15,3 miliarde lei in 2009, in crestere cu 10%. Guvernul, prin purtatorul de cuvant, continua sa spuna ca anul acesta scad cheltuielile de personal, in comparatie cu anul trecut. Este insa de neinteles cum se intampla acest lucru.

•    Dobanzi  - 7,9 miliarde lei in 2010 fata de 5,2 miliarde lei in 2009, in crestere cu 50%. Cresterea dobanzilor vine din faptul ca, anul trecut, statul, prin Ministerul Finantelor, s-a imprumutat masiv pe piata interna, pe termen scurt, astfel ca anul acesta este bun de plata.

#buget de stat, #guver, #boc, #dezbatere, #cheltuieli, #criza , #Editorial