Botis si Ponzi

Pensiile publice nu sunt un sistem piramidal. Deficitul bugetului de pensii asteapta solutii de la guvernanti si nu etichete false.

Recent, ministrul muncii, Nelu Ioan Botis, a comis o comparatie inadmisibila pentru fotoliul pe care il ocupa.

A facut o apropiere intre sistemul public de pensii din Romania si schema Ponzi, adica o comparatie cu un sistem piramidal.

Chiar daca ministrul a explicat ca declaratia domniei-sale a fost scoasa din context, un fapt este cert: comparatia a existat si este complet neprofesionista.

Declaratia lui Botis este o eroare majora din cel putin doua motive.

In primul rand, pentru ca, din punct de vedere economic, este o afirmatie inexacta.

Situatia bugetului de pensii este caracterizata de un deficit structural si nu de functionarea unei scheme piramidale.

Deficitul structural vine din realitatea economiei romanesti. El a inceput sa apara inca din primii ani de tranzitie si reprezinta efectul multiplelor cedari pe care politicienii aflati la putere le-au facut in numele pacii sociale.

Dupa 20 de ani de pensionari anticipate, de restrangere a activitatii economice, de practicare pe scara larga a muncii la negru, de plecare a milioane de romani la lucru in strainatate, economia romaneasca ofera o realitate cruda.

S-a ajuns ca numarul pensionarilor sa fie mai mare decat cel al angajatilor.

In acelasi timp, exista o modesta dezvoltare a sistemelor alternative la cel public de pensii (pensiile facultative si cele administrate privat) si o continua presiune de crestere a pensiilor, altfel de inteles daca privim cuantumul mediu al pensiei care ajunge in jurul valorii de 150 euro pe luna.

In fine, in timp, sistemul a dezvoltat si o importanta diferenta intre pensiile cele mai mari si cele mai mici (referindu-ne la pensionarii care provin din sectorul bugetar).

Sa mai adaugam si asimilarea venitului minim garantat cu pensia minima si plata de la bugetul asigurarilor sociale, in locul unei plati transparente si asumate prin bugetul de stat.

Astfel, s-a ajuns la deficitul substantial al bugetului de pensii. Nu este o schema Ponzi, ci o lipsa de viziune economica si o cedare sociala.

In al doilea rand, comparatia dintre sistemul public de pensii si schema Ponzi este inadmisibila pentru linistea actualilor pensionari.

Orice pensionar din Romania stie ca un sistem piramidal se termina cu nefericita situatie in care participantii care au contribuit (sau, mai exact, o parte dintre ei) nu mai pot incasa sumele pe care le-au platit.

In cazul sistemului piramidal, motivul colapsului este simplu: numarul celor care intra in sistem si nivelul contributiilor lor sunt mai mici decat platile care trebuie facute catre cei care exista deja.

Un sistem public de pensii are insa la indemana solutii de a iesi dintr-un impas de acest tip.

Solutiile sunt cunoscute. Ele au fost numite chiar de ministrul muncii: cresterea varstei de pensionare, imprumuturi sau transferuri de le bugetul de stat.

Sunt solutii pe termen scurt, care nu micscoreaza deficitul bugetului de pensii, dar care, din punct de vedere social, sunt absolut normale.

Pensionarii din Romania au fost hartuiti cu o serie intreaga de restrictii.

Pensiile nu au mai fost marite de doi ani de zile, a existat chiar o amenintare a taierii pensiilor cu 15% si s-a introdus contributia pentru sistemul de sanatate si pentru pensiile mai mici de 1.000 lei.

Intr-un asemenea moment, ar fi normal ca ministrul municii sa dea dovada de responsabilitate in afirmatiile pe care le face.

Mai mult decat atat, guvernul Boc transmite mesaje incoerente cu privire la sanatatea sistemului public de pensii.

Pe de o parte, in ultimii ani, au fost facute eforturi de a tine sub control deficitul bugetului de pensii.

Astfel, valoarea punctului de pensie a fost inghetata si s-a refuzat preluarea in legea pensiilor a prevederii referitoare la obligativitatea ca pensia medie sa atinga un nivel de 45% din salariul mediu.

Faptul este justificat din punct de vedere economic daca ne gandim ca nivelul contributiilor de asigurari sociale este mai mic decat 45%, cerinta de crestere a pensiilor.

Pensiile speciale au fost reevaluate, cu un rezultat, deocamdata, incert si a fost marita baza de impozitare prin introducerea platii CAS pentru venituri din activitati independente si pentru persoanele fizice autorizate.

In urma cu doi ani, s-a majorat nivelul contributiilor sociale platite de angajat si angajator.

Toate aceste masuri luate pentru a micsoara deficitul bugetului de pensii sunt, acum, aruncate in aer. Printr-o singura miscare, guvernul Boc a marit pensiile de gradul I si II de munca, adica s-a angajat sa plateasca de la bugetul asigurarilor sociale cu 400 milioane euro mai mult decat anul trecut.

Cum se impaca aceasta masura cu eforturile de limitare deficitului bugetar ? In nici un fel.

De asemenea, premierul a anuntat ca, incepand cu a doua jumatate a anului curent, se ia in calcul scaderea contributiilor sociale. Evident, pentru anagajatori scaderea nivelului contributiilor este o veste buna.

Masura ar putea fi un impuls pentru crearea de noi locuri de munca sau pentru intrarea in economia contabilizata a slujbelor aflate in zona neagra sau in economia gri.

Problema actualului guvern este ca transmite mesaje divergente. Nimeni nu poate intelege motivul, in afara celui strict electoral, pentru care se iau masuri de scadere a deficitului pentru ca peste noapte sa se creasca substantial cheltuielile bugetului de asigurari sociale.

La fel cum scaderea salariilor a atras dupa sine si o reducere a contributiilor sociale incasate de bugetul asiguarilor sociale.

Oficialii guvernamentali se lamenteaza ca bugetul de pensii este un sistem piramidal si, in acelasi timp, sunt generosi cu cheltuielile bugetului.

Nu cred ca situatia financiara a bugetului trebuie cosmetizata sau ca pensionarii ar tebui mintiti. Dar nici comparatiile cu un sistem piramidal nu sunt deloc binevenite.

Cel mai important lucru ar tebui sa fie informarea corecta.

Uniunea Europeana, in care exista, de asemenea, preocupari majore legate de bugetele de pensii, cauta solutii in a folosi sistemele alternative: pensiile ocupationale sau cele facultative (pilonul III) si pensiile administrate privat (pilonul II).

Deja studiile europene arata ca, in urmatorii 15-20 de ani, pensionarii vor incasa pensia impartita intre cei trei piloni.

Asadar, sistemul public va avea, in continuare, probleme de finantare care vin din structura demografica europeana, din traditia sociala a Europei, dar si din situatia economica. Nici un stat nu spera sa rezolve problema sistemului public peste noapte. Dar multe tari europene creeaza suplimente la pensia publica. Despre acest lucru ar trebui sa vorbeasca ministrul Botis si nu despre schema Ponzi.

Apple se pregătește să anunțe noile iPad-uri pe 7 mai

Apple se pregătește să lanseze o nouă generație de tablete iPad într-un eveniment online programat pentru data de 7 mai. După mai bine de un an și jumătate de la ultima actualizare a...

ANPC, atac la site-urile de comert chinezesti, Temu si Shein

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) deruleaza o actiune de verificare a site-urilor de cumparaturi si aplicatii chinezesti care functioneaza ca o piata online, Temu si...