BNR: frica pazeste pepenii

Luni, 21 Iulie 2008, ora 10:05
4026 citiri
BNR: frica pazeste pepenii

BNR vrea sa schimbe regulile creditarii. Institutia care pastoreste domeniul bancar se gandeste la inflatie, la contul curent si la clientii bancilor.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a initiat o dezbatere publica privind schimbarea regulilor de creditare. Se poate spune ca noile norme sunt substantial diferite de cele care se aplica in acest moment. Prima modificare, cea mai importanta, care a suscitat deja multe controverse este legata de faptul ca veniturile clientilor vor trebui dovedite pe baza declaratiei fiscale.

Au fost aduse deja o serie intreaga de obiectii la aceasta initiativa: aceea ca declaratia fiscala ia in calcul veniturile obtinute cu un an fiscal in urma si cea privind birocratia presupusa de obtinerea fisei fiscale.

In principiu, demersul Bancii Nationale este corect. Pentru prima data de la introducerea obligativitatii declaratiei fiscale, acest document este luat in serios. Pana acum, fisa fiscala a parut ca este plina doar de "litere moarte", un document care nu foloseste nimanui, nici fiscului, nici contribuabilului.

De altfel, metoda utilizarii documentului fiscal a aparut in ideea de a lupta cu practica folosirii adeverintelor de venit care confirma venituri mari obtinute pe o perioada scurta de timp (doua-trei luni), respectiv pana la semnarea contractului de credit.  

Problema ridicata de faptul ca se utilizeaza declaratia fiscala a anului trecut ramane totusi complicata. Intr-un paragraf al regulamentului BNR supus dezbaterii publice se afirma ca se pot lua in calcul venituri mai mari decat cele din fisa fiscala doar daca aceste venituri sunt dovedite ca au un "caracter de continuitate".

Cu alte cuvinte, daca pentru un salariat s-a schimbat ceva in ceea ce priveste veniturile, trebuie sa dovedeasca ca acest lucru nu s-a intamplat doar pentru o perioada scurta de timp, dar pentru a face acest lucru este nevoie totusi sa treaca o anumita perioada.

In mod normal, folosirea fisei fiscale ar trebui sa se faca doar dupa modernizarea si interconectarea sistemelor informatice. Mai precis, ar fi firesc ca datele de la fisc sa fie obtinute electronic direct de banca sau, pentru mai multa siguranta, prin intermediul BNR. Daca s-ar intampla in felul acesta, as fi un sustinator declarat al masurii.

Din pacate, insa, este posibil ca ideea corecta sa fie aruncata in derizoriu prin aplicarea in practica. Sa fim realisti. Fisa fiscala nu inseamna nimic pentru foarte multi romani. Probabil ca multi oameni pentru a o gasi ar trebui sa rascoleasca ore intregi, cu sau fara folos, prin dulapurile pe care le au in casa.

O buna parte dintre acestia se vor indrepta catre administratiile financiare pentru a primi fisa fiscala pe care nu o mai gasesc. Sa nu uitam ca, recent, aplicarea noii formule de calcul a taxei de prima inmatriculare a gasit complet nepregatite administratiile financiare.

Este usor de banuit ca acest lucru se va intampla si in cazul celor care doresc sa primeasca fisa fiscala, iar numarul celor solicita un credit (deci si declaratia fiscala) este mult mai mare decat cel al persoanelor care isi inmatriculeaza o masina. Asadar, la inceput, administratiile financiare ar putea fi asaltate de viitorii clienti ai bancilor.

O alta prevedere discutata este cea legata de analiza de tip stress test pe care banca va trebui sa o faca pentru fiecare client. Analiza trebuie sa ia in calcul conditiile cele mai vitrege de rambursare a creditului: comsioanele cele mai mari, dobanzile cele mai ridicate si, daca este cazul, nivelul cel mai ridicat al deprecierii monedei nationale.

Pe baza acestor date, banca va trebui sa intocmeasca si sa prezinte clientului doua tipuri de calcule privind scadentele de plata ale creditului: una care sa tina seama de datele avute in vedere la semnarea creditului, a doua care sa ia in calcul cele mai dificile conditii de rambursare.

Aceasta prevedere pare chiar mai dura decat cea privind veniturile. De ce? Pentru ca multi romani ar putea sa puna raul inainte atunci cand se decid sa ia un credit. Prin testul de stress, viitorul client al bancii are in sfarsit revelatia pericolului la care se expune atunci cand ia un imprumut.

Intr-un fel, Banca Nationala aplica metoda infogramelor de pe pachetele de tigari: ele nu interzic fumatul, ci doar avertizeaza asupra riscurilor lui. Acest avertisment poate avea o logica si in cazul creditelor, intr-un moment in care, in Romania, euforia creditului se impleteste armonios cu problemele legate de cresterea preturilor.

Este clar ca BNR vrea, prin acest regulament, sa impuste trei iepuri dintr-un foc: sa inchida unele portite de eludare a mecanismului de acordare a creditelor, sa-i protejeze pe viitorii clienti de riscurile care pot aparea pe parcursul rambursarii imprumutului si, evident, sa mai ridice o bariera in calea expansiunii creditarii, una dintre vinovatele de scaparea inflatiei de sub control si de marimea deficitului de cont curent.

In mod logic, clientii actuali si viitori ai bancilor nu vor fi incantati de noile ingradiri birocratice. Cu atat mai mult cu cat ele se suprapun cu cresterea dobanzilor la credite, crestere care are la baza masura BNR de marire a dobanzii-cheie.

Asadar, clientii se simt loviti din doua parti. Bancherii, la randul lor, nu sunt nici ei deloc fericiti: intr-un asemnea context si cu astfel de masuri, afacerile bancilor au sanse mari sa nu mai creasca in ritmul asteptat.

Dar, BNR procedeaza corect din punctul ei de vedere, adica din punctul de vedere al indicatorilor macroeconomic. Din pacate, clientii bancilor asteapta si altceva, si anume o serie de reglementari care sa ii protejeze in fata abuzurilor bancilor comerciale.

Recent, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumtorilor a amendat aproape tot ce misca in sectorul bancar pe motive legate de relatia client-banca. Motivele au fost diverse si extrem de dureroase pentru consumatori (dobanzi variabile, comisioane ascunse, lipsa de comunicare, etc).

Este de inteles preocuparea BNR pentru situatia macroeconomica, dar consumatorii si-ar dori ca BNR sa coboare din "turnul de fildes" si sa reglementeze, fara a distorsiona concurenta si fara a-si depasi prerogativele, relatia, de multe ori atat de sensibila, dintre cel care ia imprumutul si cel care il da.

Comentariu Constantin Rudnitchi