Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Atacul asupra leului: un alt punct de vedere

Atacul asupra leului: un alt punct de vedere

Banca Nationala a deturnat un atac asupra leului. Cu ce pret si cu ce pagube colaterale? In urmatoarele zile, vom avea raspunsurile la aceste intrebari.

Faptele sunt deja cunoscute, dar merita sa le sintetizam. Miercuri, 15 octombrie a.c., o serie de fonduri de risc straine au cumparat de pe piata romaneasca euro urmand sa faca plata sumelor achizitionate la termen sau mai precis peste doua zile, vineri, 17 octombrie a.c.

Suma cumparata a fost de cateva sute  de milioane de euro, iar pariul pe care l-au facut speculatorii a fost ca, in urmatoarele doua zile, euro va creste in raport cu leul. In aceasta situatie, vineri, fondurile de investitii cumparau lei de pe piata interbancara, achitau tranzactiile de miercuri (isi inchideau pozitiile, cum se spune in mediul bancar), vindeau euro si ramaneau si cu un profit.

Trebuie spus din capul locului ca astfel de tranzactii speculative nu sunt deloc iesite din comun. Ele au fost si vor mai fi pe toate pietele, nu doar pe cea romaneasca. De altfel, in aceste zile, situatia s-a repetat si pe alte piete din Estul Europei, lucru firesc, daca ne gandim la cat de involburata este piata mondiala.

Sa continuam, insa, derularea faptelor. Socotelile speculatorilor au fost stricate de Banca Nationala a Romaniei. Pana vineri, 17 octombrie a.c., banca centrala a atras masiv din piata monetara lichiditatile in lei.

Astfel, speculatorii s-au trezit in fata unei situatii absolut neasteptate: nu au mai avut suficienti lei pentru a-si putea achita achizitiile de euro pe care le facusera in urma cu doua zile. In cautare febrila de lei, fondurile de investitii au dus dobanzile pe piata monetara interbancara la valori incredibile.

Astfel, daca in ziua de 14 octombrie a.c., inainte de atacul asupra leului, dobanzile pe piata interbancara oscilau intre 14% si 16%, in data de 17 octombrie, ratele de dobanda ajunsesera intre 60% si 80%.

Cert este ca speculatorii nu si-au putut inchide pozitiile, adica nu au putut sa cumpere lei suficienti pentru a-si achita milioanele de euro cumparate cu doua zile inainte si, mai mult decat atat, euro a coborat in raport cu leul de la 3,78 lei cat era in 15 octombrie a.c. la 3,73 lei, in ziua de 17 octombrie a.c.

Luni, 20 octombrie a.c., guvernatorul Isarescu a iesit la rampa si a explicat cum a oprit Banca Nationala atacul asupra leului. A primit aplauze la scena deschisa din toate zonele societatii romanesti: specialisti, analisti, politicieni sau chiar simpli cetateni. Ni-l si imaginam pe Mugur Isarescu pe un cal alb, intr-o armura medievala, luptand cu sabia impotriva atacatorilor.

Mai putin fericiti au fost bancherii din bancile comerciale. De ce? Pentru ca batalia de aparare a leului a lasat piata monetara fara lichiditati. Ca urmare, pe piata interbancara, dobanzile au urcat la cote ametitoare.

Si pentru ca totul sa semene cu serial de televiziune, miercuri 22 octombrie a.c, Mugur Isarescu ne-a mai servit un episod. Guvernatorul a vorbit despre faptul ca trei banci comerciale tin piata dobanzilor la un nivel ridicat. Isarescu nu a numit cele trei banci, dar o simpla cautare prin datele publice ale pietei monetare ne va duce catre trei nume: Royal Bank of Scotland, ING Bank si Unicredit Tiriac Bank.

Acestea sunt faptele. Sa urmarim insa si efectele colaterale ale acestor miscari atat de brutale si neortodoxe ale BNR.

1.    BNR a propovaduit in ultimii ani virtutile pietei libere. Acest tip de ingerinta masiva in piata pune in discutie viitorul functionarii pietei libere. Desigur, pare "indecent" sa discuti in Romania despre piata libera intr-un moment in care in economia mondiala se practica pe scara larga nationalizari ale bancilor si interventia masiva a statului in sectorul financiar. Dar, chiar si in aceste conditii, nu trebuie sa abandonam ideea functionarii pietelor. In special intr-un astfel de moment in care se reconfigureaza intreaga economie globala;

2.    a fost ciudat sa vedem ca intr-o lume in care bancile centrale injecteaza lichiditate pentru a face piata sa se miste, BNR vine si aspira leii, blocand astfel piata;

3.    este limpede ca interventia BNR a fost pur administrativa, banca centrala ramanand in nota in care ne-a obisnuit in ultimii ani: avem o problema, intervenim brutal si o rezolvam. Dar acest tip de interventie, hotarata si costisitoare, a mutat o problema de pe piata valutara (atacul asupra leului) pe cea monetara (lipsa lichiditatilor si cresteri spectaculoase ale dobanzilor).

Practic, s-a castigat un leu mai puternic, pe termen scurt (cursul a evoluat de la 3,78 lei pentru un euro la 3,73 lei pentru euro), dar s-a blocat piata monetara. BNR a castigat batalia de aparare a leului, dar a pierdut lupta cu cresterea dobanzilor.

Si acest lucru nu ar fi atat de grav daca, in acest moment, efectele de pe piata interbancara nu ar incepe sa se transmita catre economia reala. Cum se intampla acest lucru? ROBOR, dobanda de pe piata interbancara, este dobanda de referinta pentru multe dintre contractele de imprumut incheiate intre bancile comerciale si clientii persoane fizice sau juridice. Prin cresterea ROBOR de la 16% la 40%, bancile comerciale pot avea justificare legala sa urce spectaculos dobanzile pe care le percep la creditele in derulare.

Sau, mai mult decat atat, bancile nici nu au nevoie de justificare intrucat referinta la ROBOR este inscrisa negru pe alb in contract. Evident, in acest moment, este o aberatie din punct de vedere economic sa maresti dobanzile la acest nivel, intrucat riscurile ca beneficiarul creditului sa nu poata rambursa rata (sau ratele) calculate pe aceasta baza sunt foarte mari;

4.    sumele aruncate in joc au fost mari. Daca adunam vanzarile de euro de pe piata valutara cu absorbtia de lei de pe piata monetara vom ajunge la un total de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Nu cumva este un pret prea mare? Nu cumva, daca speculatorii se vor intoarce, fapt care nu este deloc imposibil, costurile bataliei vor si mai mari?

A meritat sa fie platit acest pret? N-ar fi fost oare mai intelept ca aceasta criza, acest atac, sa fi fost gestionat altfel? In sensul in care leul sa fi pierdut teren in fata euro (sa se fi devalorizat), dobanzile sa nu fi crescut la acest nivel pe piata monetara, iar leul sa se fi stabilizat, conform pietei, la un nivel rezonabil in raport cu euro. Cu alte cuvinte, alaturi de interventia administrativa brutala, BNR sa fi folosit si virtutile cererii si ofertei.

5.    este lipsit de corectitudine sa ceri bancilor comerciale sa nu reactioneze la cresterea dobanzilor, cu atat mai mult cu cat acest lucru s-a datorat bancii centrale si nu sistemului bancar. Este de asemenea lipsit de fair-play sa declari, in acest moment, in calitate de guvernator, ca se pot lua masuri impotriva bancilor care vor mari dobanzile.

Este chiar mai mult decat atat: avem de-a face cu o instigare a clientilor impotriva bancilor comerciale. Iar acest lucru se intampla din cauza unei probleme (cea a dobanzilor) care, in buna masura, a fost creata chiar de Banca Nationala. Din pacate, perturbatiile pietei au loc chiar intr-un moment in care se ajunsese la un mod de lucru prin care bancile foloseau in relatia cu clientii, la calculul dobanzii, un indicator transparent si sintetic, ROBOR.

Evident, nu trebuie confundata situatia obiectiva de pe piata monetara cu discutiile privind comisioanele ascunse, refinantarea unui contract de imprumut, dobanzile variabile s.a., teme care tin mai degraba de domeniul protectiei consumatorilor.

Desigur, toate aceste temeri exprimate mai sus pot fi contracarate de BNR cu o simpla explicatie: a fost o situatie de criza. Iar momentele de criza reclama solutii extraordinare.

Ramane de vazut in ce masura BNR a actionat profesionist. Testul cel mai bun, precum culoarea hartiei de turnesol, este piata monetara.

Daca se va dovedi ca pe aceasta piata a fost doar o situatie conjuncturala, atunci vom putea spune ca banca centrala a gasit cele mai bune solutii. Daca insa, pe piata interbancara, dobanzile vor ramane la un nivel ridicat atunci se poate spune ca BNR a gresit si este partial responsabila pentru cresterea dobanzilor.

Oficialii BNR vorbesc despre faptul ca, dupa inchiderea pozitiilor de catre fondurile de risc, dobanzile vor reveni la normal. Concret, limita normalului pentru dobanda ROBOR este cea dinainte de ziua de 14 octombrie a.c, adica intre14% si 16%. La ora redactarii acestui material, dobanzile nu dau semne de reducere. In urmatoarele zile, vom vedea insa cat profesionalism si cat donquijotism a fost in batalia de aparare a leului pe care a dat-o guvernatorul Isarescu.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 9120 ori