A doua privatizare a Petrom

Privatizarea Petrom a fost calul de bataie al tuturor politicienilor, cu exceptia, evident, a PSD, partidul care a promovat acest proces. Contractul de privatizare. semnat in anul 2004, a creat controverse si a nascut animozitati. Nu doar in mediul politic, ci si in randul publicului larg.

Patru "legende" continua sa intretina o imagine falsa a contractului de privatizare Petrom.

Este adevarat ca guvernul Nastase a privatizat compania, dar legea de privatizare a primit ulterior si girul Parlamentului.

A doua este legata de o serie de misterioase clauze secrete care ar exista in contract. Dar, in urma cu patru ani, contractul a fost facut public, pe site-ul Ministerului Economiei.

Si atunci, unde ar mai fi secretele? Nicaieri.

A treia se refera la nivelul redeventei, cel mai mic din Europa si s-a cerut cu insistenta cresterea acesteia.

Se uita un lucru. Statul roman este in continuare actionar la Petrom, prin Ministerul Economiei, cu 30,6% din capitalul social.

Or, cresterea redeventei ar aduce venituri bugetare mai mari, dar in acelasi timp, indirect, prin micsorarea profitului si deci a dividendelor, s-ar reduce sumele varsate la buget. Pentru ca o redeventa mai mare ar insemna profituri mai mici.

Evident, se poate face observatia ca profitul se imparte si cu actionarul majoritar, OMV, in vreme ce redeventa este platita direct de companie catre buget.

In fine, o ultima "legenda", a patra, care reapare constant, este aceea ca prin privatizarea Petrom s-ar fi vandut si rezervele naturale ate tarii, titeiul si gazele naturale. De fapt, nu s-a oferit decat dreptul de exploatare cu plata unei redevente.

Si premierul Boc s-a aratat din nou indignat de raul pe care l-a produs privatizarea Petrom.

Critica a fost prilejuita de anuntul companiei Petrom de inchidere a rafinariei Arpechim din Pitesti.

Trebuie spus ca prin contractul de privatizare, noii proprieatari erau obligati sa nu vanda nici un activ important al companiei, inclusiv rafinaria Arpechim, timp de cinci de la privatizare, iar actionarul majotitar a respectat aceasta clauza.

Cu siguranta, inchiderea rafinariei este o veste proasta atat pentru economia locala, a judetului Arges, cat si pentru economia romaneasca.

Dar, in acest moment, in anul 2011, Petrom nu mai este obligat prin contractul de privatizare sa mentina in functiune rafinaria din Pitesti, dupa cum nu mai este obligat sa nu o vanda.

In loc sa se lamenteze politic, premierul Boc ar trebui sa caute solutii pentru rafinarie. De altfel, recent, partea de petrochimie a combinatului de la Pitesti a fost preluata de catre compania de stat, Oltchim Ramnicu Valcea.

Miscarea a fost corecta din punct de vedere industrial, intrucat Oltchim poate realiza acum productia integrat cu petrochimia din Pitesti, dar nefericita din punct de vedere economic.

Oltchim nu are in acest moment resurse financiare pentru a fructifica investitia pe care tocmai a facut-o, adica nu are bani pentru a porni productia la Pitesti. Petrom OMV a incercat de altfel sa vanda rafinaria, dar nu a gasit cumparator.

Si a inchis-o motivand ca este "o rafinarie prea mica, ineficienta si fara iesire la mare".

Foarte crud diagnosticul pus de actionarul majoritar, dar de cele mai multe ori, investitorii nu au suflet, ci calcul economic. Iar din calcul economic in ultimii trei ani de zile importurile de titei au scazut dramatic, dar in schimb au crescut semnificativ importurile de produse rafinate.

Realitatea cruda a economiei arata ca este mai eficient sa importi combustibili decat sa rafinezi titeiul in Romania. Sa ne intoarcem la privatizare sau mai exact la felul in care statul administreaza companiile pe care le detine.

In acest moment, nu sunt un suporter al privatizarii, pentru ca anii de criza au micsorat drastic valoarea activelor. Nu sunt un suporter al privatizarii, intrucat este limpede ca vor exista in economia viitorului domenii strategice de care va depinde functionarea economiei, daca nu chiar functionarea statului.

Dar nu sunt nici un suporter al acestui tip de administrare a companiilor de stat: Oltchim cumpara partea instalatiile petrochimice de la Pitesti, dar nu le poate folosi pentru ca nu are capital de lucru, are datorii bugetare imense si in plus nu are capacitatea de a se finanta de la banci.

Aceasta relatie complicata intre privatizare si calitatea managementului companiilor de stat ne aduce aminte ca in urma cu 15 ani, atunci cand statul formase Compania Romana de Petrol (CRP), firma cu capital de stat care includea rafinarii, retea de distributie si exploatarea zacamintelor, dar care a pierdut atat de multi bani din imprumturile bancare incat si astazi soferii mai platesc cate un cent pentru fiecare litru de benzina cu care se aprovizioneaza.

Banii se duc la bugetul statului, intrucat bugetul a preluat la datoria publica datoriile pe care compania nu a mai putut sa le ramburseze bancilor. Romania avea la inceputul anilor 90 zece rafinarii, societati cu capital de stat.

Astazi, mai functioneaza numai trei (Petromidia, Petrobrazi si Petrotel Lukoil), toate cu capital privat. Restul, au fost inchise sau lichidate. Cu adevarat socant este insa profitul net obtinut de Petrom in anul 2010: 2,2 miliarde lei, cu 156% mai mult decat in anul 2009.

Aceasta impresionanta crestere de profit, o data si jumatate fata de anul precedent, vine pe fondul unei cresteri mici a cifrei de afaceri (16%).

Ceea ce poate insemna ca profitul a fost obtinut pe baza reducerii costurilor (oprirea Arpechim inca din anul 2010 este un exemplu in acest sens) si drept urmare a eficientizarii activitatii.

Dar, fara indoiala, o parte din cresterea spectaculoasa de profit se bazeaza si pe fortarea pietei.

Cu alte cuvinte, compania a obtinut profit in conditiile in care consumatorii produselor ei au fost tot mai nemultumiti de politica de pret a firmei. Consumatorii sunt nervosi, dar bugetul poate trage beneficii.

La viitoarea adunare generala a actionarilor, se va propune distribuirea de dividende in valoare de un miliard lei. OMV, actionarul majoritar, va incasa 500 milioane lei, statul aproximativ 200 milioane lei, iar Fondul Proprietatea 132 milioane lei.

Petrom nu a distribuit dividende in exercitiile financiare aferente anilor 2008 si 2009, dupa ce in fiecare din anii 2006 si 2007 valoarea dividendelor distribuite a fost aproximativ egala cu cea a anului 2010. Premierul Emil Boc se afla intr-o jenanta contradictie.

Tuna si fulgera impotriva privatizarii Petrom, cand chiar guvernul condus de domnia-sa face privatizarea acestei companii. Este vorba despre faptul ca Ministerul Economiei a decis sa vanda o particpatie de 9,64% din cea detinuta de stat la Petrom.

Astfel, in acest moment, statul a demarat procesul de selectie a intemediarului care va scoate la vanzare pe Bursa pachetul de actiuni detinut de stat.

Este adevarat ca acum capitalizarea bursiera a companiei a ajuns la un nivel record (5,75 miliarde euro), dar atunci cand guvernul pe care il conduci vinde 10 procente ale statului din companie, ce sens are sa te manifesti ata de vehement impotriva privatizarii? Doar un sens de gargara politica.

Cu atat mai mult cu cat, guvernul Boc a anuntat ca va privatiza sau lichida o serie de alte companii de stat. Printre altele, pe lista privatizarii se afla si Romgaz.

Or, o vanzare a Romgaz acum, ar echivala cu mult contestata privatizare a Petrom din vremea guvernului Nastase.

Creștere puternică a cererii globale de petrol în 2024. Prognoză pozitivă în următoarele două decenii

OPEC anticipează o utilizare solidă a combustibililor în lunile de vară şi şi-a menţinut previziunile sale de creştere relativ puternică a cererii globale de petrol în 2024, evidenţiind...