20 de intrebari privind salariile

Una dintre cele mai substantiale schimbari ale pietei muncii este pe cale sa se intample: aparitia legii de salarizare unitara.

De cateva luni, se negociaza intens pentru promovarea legii de salarizare unitara in domeniul bugetar.

Ar trebui sa o numim legea de salarizare unitara si nu unica, pentru ca altfel, prevederile legale de acest gen ar putea sa ne duca cu gandul la vremuri de dinainte de 1989. Este, fara indoiala, unul dintre cele mai importante acte normative, pentru ca incearca sa faca ordine intr-un domeniu dominat, in ultimii 20 de ani, de haos.

In materie de salarii ale bugetarilor s-a aplicat principiul “cine-mparte, parte-si face”. Astfel, am asistat la o serie de abuzuri si excese. Pe rand, diverse categorii de bugetari au obtinut cresteri salariale sau ale veniturilor prin presiuni sau prin interventii neortodoxe.

Armata si politia s-au intors la privilegiile din epoca socialista: spitale proprii, sporuri speciale, imprumuturi cu dobanda subventionata, case la preturi mai mici, un regim special de pensionare s.a.

Reprezentantii din domeniul educatiei au impus prin lege alocarea de la buget a unui procentaj din produsul intern brut, sefii agentiilor guvernamentale si-au marit veniturile salariale pana la niveluri greu de imaginat, iar functionarii din sistemul juridic si-au castigat drepturile salariale in instanta de judecata, adica au luat chiar ei decizia de a-si acorda sporuri sau beneficii banesti.

Sindicatele au actionat la vedere, deseori agresiv, in unele situatii chiar si in strada. In acelasi timp, responsabilii institutiilor de stat au tras sforile in Guvern, in Parlament sau la partide. Astfel, s-a ajuns ca de la bugetul de stat sa se plateasca, in suma totala, salarii de doua ori mai mari decat in urma cu patru ani, numarul angajatilor sa creasca constant, in timp ce diferentele salariale au crescut atat intre categoriile de bugetari, cat si in interiorul aceluiasi domeniu.

Legea salarizarii unitare a fost amanata de guvernul Tariceanu dintr-un motiv simplu: economia romaneasca a cunoscut un ritm sustinut de crestere, fapt ce a permis cresterea numerica a salariatilor bugetari si, mai mult decat atat, plata tot mai generoasa a acestora.

Vechiul guvern si-a facut un titlu de glorie si probabil o miza electorala din cresterea salariilor si numarului de angajati ai statului. S-a ajuns chiar pana acolo incat salariile la stat sa fie, in medie, mai mari decat cele din sectorul privat.

A venit insa anul 2009. Criza economica a inceput sa puna tot mai acut problema restructurarii cheltuielilor bugetare. Dar aplicarea unei legi unitare a salarizarii este mai complicat de facut intr-o perioada de criza intrucat eventualele ajustari salariale devin cu atat mai dureroase pentru cei nevoiti sa le suporte.

Miza legii este imensa. Este vorba despre salariile a 1,5 milioane de angjati din sectoare esentiale pentru functionarea statului: armata, politia, sanatatea, educatia, justitia, agentiile guvernamentale, functionarii din ministere sau din administratia locala (o parte din bugetele locale sunt finantate tot de la bugetul de stat), asistenta sociala, serviciile speciale, institutiile europene, sistemul legislativ s.a.

In locul comentariilor referitoare la legea salarizarii unitare, prefer sa propun, spre dezbatere, 20 de teme.

1.    exista sectoare bugetare prioritare care ar trebui sa aiba o salarizare mai mare? Este mai importanta sanatatea decat justitia? Este mai importanta educatia decat armata?

2.    se pot schimba actualele grile de salarizare fara o rezistenta serioasa din partea celor cu salarii mari?

3.    sunt legitime drepturile salariale castigate de-a lungul timpului de catre o serie de categorii de bugetari?

4.    permite legislatia muncii o ajustare a veniturilor salariale considerate acum ca fiind exagerate?

5.    care este raportul corect dintre salariile din interiorul aceluiasi domeniu de activitate? Care este raportul corect dintre salariul unui debutant si cel al functionarului aflat in varful ierarhiei?

6.    se va putea pune in practica principiul despre care se vorbeste atat de mult in acest moment, cel al cresterii salariilor mici si al plafonarii celor mari?

7.    este corect si moral sa penalizezi experienta, managementul si puterea de decizie (plafonand salariile mari) si sa incurajezi persoanele aflate la inceputul carierei (marindu-le salariile)?

8.    va aduce noua lege o grila de salarizare care se poate aplica pe termen mediu, adica in urmatorii ani? In mod normal, o astfel de grila trebuie sa tina seama de evolutia economiei romanesti. Dar se pot face acum astfel de prognoze care sa anticipeze cu acuratete cresterea/scaderea economiei?

Pentru ca altfel ne-am putea afla in situatia de astazi a “chestiunii salariilor profesorilor”. Exista o lege care stipuleaza cresterea acestora, dar nu sunt resurse financiare bugetare pentru aplicarea prevederilor legale.

9.    va fi amendata legea salarizarii unitare in viitor, asa cum se intampla de multe ori in Romania? Va gasi de cuviinta Parlamentul sa adopte, dupa modelul cresterii salariilor profesorilor, alte legi care sa intre in contradictie cu cea a salarizarii unitare?

10.     va putea armoniza aceasta lege cele trei tendinte contrare din economia romaneasca: ritmul de crestere a economiei romanesti, presiunile de crestere a salariilor si apropierea salariului mediu din Romania de standardele Uniunii Europene?

11.     noua lege va avea un impact important si asupra salariilor din mediul privat.

12.     ar trebui sa se renunte la principiul alocarii, prin legi speciale, unui procentaj din produsul intern brut unui sector (vezi Educatia)? Sau ar trebui generalizat acest principiu pentru toate zonele bugetare?

13.     va putea aceasta lege sa se bazeze pe prognozele care privesc structura si marimea aparatului bugetar? Pentru ca efortul salarial va trebui conjugat, inmultit, si cu numarul angajatilor.

14.     tema cea mai complicata: cum se va masura eficienta aparatului de stat?

15.     se vor introduce “cele mai bune practici” in domeniile bugetare? Vor exista astfel si criterii de performanta, nu doar revendicari salariale? Va putea si beneficiarul serviciului public sa-si exprime opinia asupra calitatii prestatiei functionarului si nu doar seful direct sau conducatorii institutiei bugetare?

16.     va aduce aceasta lege o predictibilitate a cresterilor salariale? Va merge pana acolo incat sa se poata cunoaste salariul unui functionar din momentul in care este angajat ca debutatnt pana la iesirea la pensie?

17.     va avea noua lege o legatura stransa cu sistemul educational? Va deveni ea un reper pentru cei care doresc sa urmeze o cariera intr-un domeniu sau altul?

18.     va face noua lege legatura cu cea a functionarului public, pentru ca in acest moment sunt foarte putini functionari publici in raport cu numarul angajatilor bugetari?

19.     o astfel de lege se poate aplica corect in special prin utilizarea bugetelor multianuale. Din pacate, ministerele romanesti nu au astazi obisnuinta de a lucra pe baza acestui tip de programare bugetara.

20.     nu in ultimul rand, oare aceasta lege nu va nemultumi pe toata lumea, adica sindicatele si salariatii din sectorul bugetar?
Sunt teme pe care, stimati cititori, va invit sa le dezbateti.

Inca o precizare. Recent, ministrul Gheorghe Pogea spunea cu cinism: “cine nu are 500 de euro pe an sa plateasca impozitul minim poate sa inchida firma”. Aceasta afirmatie este o dovada de iresponsabiliatate, pentru ca intreprinzatorii mici corecti nu-si pun problema de a nu plati impozitele pe care le datoreaza statului.

Dar, daca, anul acesta, intreprinzatorii ar putea avea pierderi, daca s-ar putea sa le scada drastic cifra de afaceri, daca firmele nou-infiintate sunt defavorizate de impozitul minim, atunci cuvintele lui Pogea sunt dovada unei sfidari.. Daca Pogea cere intreprinzatorilor mici si mari sa plateasca impozit pe pierderi, atunci cetatenii Romaniei vor trebui sa devina mult mai intransigenti, poate chiar radicali, cu serviciile pe care le ofera statul.

Impozitarea pierderilor poate fi asemanata mai degraba cu o taxa de solidaritate cu functionarii bugetari. In schimb, acestia se pot astepta ca replica: “sunteti platiti din banii nostri, faceti-va bine treaba!” sa se faca tot mai des auzita in birourile administratiei de stat. Iar din acest punct de vedere, legea salarizarii unitare este un prim test important.

 

Intra pe Biztube, primul video-portal de business din Romania, ce reuneste interviuri de marca cu greii din lumea afacerilor si stiri economice de ultima ora.

Cadourile pentru colegii de birou - sfaturi pentru a alege darul perfect

De fiecare dată când se apropie aniversarea unui coleg de birou, apare și întrebarea: “Ce să-i luăm?”, pentru care mulți vin cu idei, însă prea puține par unele cu care poți merge la...

Tinerii români au câștigat Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge

Echipa AICitizens de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, Vrancea, a obținut titlul de campioană mondială la Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge, care...