Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

100 pe un loc de manager. Cati am avea pentru un loc in Parlament?

100 pe un loc de manager. Cati am avea pentru un loc in Parlament?


Mai mult de 100 pe un loc. Adica, 7.000 de cereri pentru 60 de locuri. Nu este vorba despre cea mai cautata facultate din Romania, ci despre procesul de selectie a managerilor profesionisti.

Ideea selectarii unor manageri privati, in fapt a unor profesionisti, pentru companiile de stat a aparut in urma cu doi ani in scrisoarea de intentie a guvernului catre Fondul Monetar International (FMI). A trecut timpul si saptamana trecuta s-a incheiat procesul de depunere de oferte pentru 10 companii de stat aflate in administrarea Ministerului Transporturilor.

7.000 de cereri pentru 60 de locuri. Acesta este primul rezultat, sec, cifric, al procesului a carui prima etapa a fost finalizata la sfarsitul saptamanii trecute. De la bun inceput, trebuie spus ca ideea selectionarii unor manageri profesionisti nu este fara cusur. Am avut o serie de obiectii referitoare la eficienta aplicarii metodei. Principala problema pe care o anticipam era aceea ca managerii privati nu vor rezolva peste noapte marea problema de management a companiilor de stat. Si anume, legarea acestor intreprinderi de interesele politice. Fara o sustinere din partea actionarilor, adica a statului, si fara o intelegere cu sindicatele instalarea managerilor profesionisti poate fi compromisa.

Primele rezultate ale noilor manageri: intr-o jumatate de an

Nu exista garantia ca managerii profesionisti sunt solutia-minune pentru companiile cu capital de stat. Va trebui sa asteptam rezultate concrete care nu pot veni mai devreme sase-noua luni de la instalarea noilor manageri. Au existat de-a lungul timpului prea multe incercari pentru a fi siguri de succes. Un exemplu in acest sens a fost introducerea in urma cu cativa ani a contractelor de management care, teoretic, ar fi trebuit sa lege veniturile directorilor de companii si pastrarea in functie a acestora de performantele realizate in fruntea firmei. Practic, nu s-a observat nicio ameliorare a managementului firmelor de stat.

Trebuie insa sa remarcam succesul incontestabil al procesului de selectie, respectiv cererea imensa pentru ocuparea unor functii de conducere la companiile de stat. Acest fapt este cert: exista 7.000 de cereri pentru 60 de functii in firmele de stat. De buna seama, se va constata ca o parte importanta dintre cereri vine de la oameni lipsiti de abilitatile necesare unor asemenea functii. Sa admitem ca jumatate dintre cereri vor fi aruncate direct la cosul de gunoi de catre specialistii in recrutare. Insa, restul vor merita sa fie analizate cu atentie. Din punct de vedere cantitativ, avem toate motivele sa speram ca procesul de selectie a fost unul de succes, iar cdei care realizeaza selectia vor gasi profesionisti romani sau straini.

De la criterii de partid la selectie publica

Prima morala a acestui proces arata cat de mult timp s-a pierdut pentru a gasi solutii de administrare performanta a companiilor de stat. Vedem astazi cum o idee simpla poate schimba radical soarta unor companii de stat.

De 22 de ani, ne-am obisnuit ca majoritatea covarsitoare a companiilor de stat sa aiba in conducere manageri numiti pe criterii obscure. Cei mai multi dintre ei, fie ca au facut parte din consilii de administratie sau au exercitat functii executive, au fost numiti pe baza criteriilor politice. Competenta, experienta sau performanta manageriala au fost pe ultimele locuri atunci cand s-a pus problema numirii unui om la o companie de stat. Iar rezultatele au fost vizibile. Cu rare exceptii, firmele de stat au avut performante economice slabe. Pierderi, datorii mari si, in general, o lipsa notorie de performanta. Toata aceasta lipsa de performanta disparea, culmea!, ca prin minune, prin privatizarea companiei si implicit prin alegerea unei alte echipe de conducere de catre noul investitor.

Partidul a numit managerii, managerii au ajutat partidul

Practic, numirea conducerilor companiilor de stat a fost un atribut al politicienilor. Iar oamenii numiti au facut parte dintr-un cerc restrans, bazat pe oameni de partid sau in cel mai bun caz pe oameni care aveau recomandari sigure de la partid. Mecanismul a functionat cu beneficii pentru tot spectrul politic.

Managerii numiti pe criterii preponderent politice nu au ezitat sa ofere, in contrapartida, partidului sau oamenilor de partid o serie intreaga de beneficii. Astfel, au aparut firmele capuse care au supt seva companiei in favoarea partidului sau a unor politicieni, astfel au aparut cedarile sociale sugerate de partid si care nu au tinut cont de situatia economica a companiei, astfel au aparut contractele de achizitie publica cu dedicatie sau companii privilegiate care au beneficiat cu prioritate de contracte. In esenta, companiile de stat au fost remorcate, cu largul concurs al managerilor, la caruta partidelor devenind un fel de pusculite ascunse ale clasei politice.

Selectia managerilor incheiata saptamana trecuta este importanta si pentru un alt motiv: a demonstrat intersul urias al profesionistilor din Romania sau din afara tarii in a se implica in managementul companiilor de stat. Indiferent de salariile inca mult mai mici decat la o firma privata din domeniu, indiferent de faima proasta a acestor companii, indiferent de rezultatele foarte complicate ale unor companii, procesul de selectie a aratat ca firmele de stat pot fi atragatoare pentru managerii din afara zonei politice. Ca de obicei, in Romania, a aparut si o balbaiala, in sensul ca in plin proces de selectie a managerilor compania Metrorex a fost trecuta din administrarea Ministerului Transporturilor la Primaria Capitalei.

Democratizarea alegerii managerilor, dupa 22 de ani

De fapt, vorbim despre democratizarea managementului companiilor de stat. Daca pana acum a existat un cerc inchis, selectat dupa criterii obscure si netransparente de catre politicieni sau de catre oamenii lor, acum constatam o deschidere a pietei muncii de top catre firmele de stat. Acesta este primul mare succes al managementului profesionist.

Daca acest management va reusi sa schimbe situatia financiara a firmelor de stat ar fi o adevarata minune. Deocamdata, observam doar o democratizare a selectiei. Ramane de vazut daca vom vedea si performanta manageriala. Pentru ca nu va fi deloc simplu. Nu avem insa decat sa regretam si sa reprosam politicienilor, indiferent de partid, ca acest proces de selectie se face abia dupa 22 de ani si dupa ce o buna parte din companiile de stat au fost privatizate sau lichidate fara a li se da sansa unui management de calitate.

Clasa politica, un cerc inchis

Acest proces este insa reflexia unui fenomen mai complex al societatii romanesti. Institutiile publice, administratia publica si chiar mediul politic au un mod defectuos de a-si selecta conducatorii. Clasa politica romaneasca este de 22 de ani intr-o continua baltire. De 22 ani, in politica romaneasca se invart aceiasi oameni. FSN, PSD, PNL, UNPR, UDMR sau PDL vantura de ani de zile cam aceleasi figuri. Cei mai multi dintre politicieni s-au rotit prin mai multe partide fiind ghidati de un unic crez: puterea.

Practic, partidele romanesti sunt un cerc inchis. Aria de selectie a partidelor este extrem de redusa si se axeaza in special pe criterii clientelare. Partidele romanesti nu au, in ceea ce priveste selectia unor oameni noi, niciun criteriu si nicio stategie de deschidere. De ani de zile, atat la nivel central, cat si la nivel local intalnim aceleasi figuri, aceiasi oameni sau eventual niste marioanete trase de sfori de catre acestia. Selectia in politica nu este cu adevarat deschisa si rareori avem o innoire reala a partidelor sau a politicienilor. Recent, am primit inca o confirmare a acestui fapt. Un membru marcant al USL a anuntat ca actualii parlamentari vor candida cu prioritate si la alegerile din aceasta iarna. Nici vorba de o analiza a activitatii bazata pe criterii de performanta.

Selectia managerilor profesionisti poate fi un prim exemplu de urmat pentru societatea romaneasca. Cu siguranta, daca ar exista o deschidere reala a fortelor politice, romanii ar veni si catre partidele politice. In acest sens, ne-am putea imagina o selectie pentru candidatura pentru un loc in Parlament. Daca pentru un loc la o companie de stat am avut mai mult de 100 de candidati pe un loc, pentru un fotoliu in Parlament competitia ar fi, cu siguranta, si mai acerba. Partidele nu au niciun gand sa incerce un astfel de exercitiu. Ceea ce arata cat de inchis in el insusi este sistemul nostru politic.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3403 ori