România nu mai poate continua să rămână în coada Europei la competențe digitale. Care sunt mizele costisitoare ale digitalizării în 2024

Faptul că România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la nivel de competențe digitale, atât când vine vorba despre alfabetizarea în acest sens la nivel individual, familiaritatea companiilor cu standarde de digitalizare curente, cât și accesul facil la interfețe guvernamentale digitale, nu mai este o noutate, considerând că țara noastră ocupă aceleași locuri codașe de la aderarea la UE încoace.

Problema însă a început să devină din ce în ce mai costisitoare și să ne țină pe loc de la a ne onora angajamentele luate față de Comisia Europeană în ceea ce privește Componenta 7 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Foarte multe din reformele pe componenta de digitalizare ar trebui să fie puse în practică anul acesta și în termeni cât mai imediați, astfel încât țara noastră să nu riște să rămână și în coada statisticilor, și fără fonduri gândite expres ca să ne ajute să ne punem pe picioare.

Care este portretul digitalizării în România potrivit ultimelor date Eurostat

Conform celor mai recente date compilate de către Eurostat în materialul Digital skills in 2023: impact of education and age, alături de informațiile defalcate în Digital economy and society statistics de la finalul anului trecut, țara noastră este din nou codașa Uniunii Europene la digitalizare și competențe IT.

Cu toate acestea, dacă privim strict trendurile de creștere, România se distinge prin dublarea ponderii utilizatorilor de internet de la 36% în 2010 la 89% în 2023, marcând o creștere de 53 de puncte procentuale în decursul a 13 ani. Această evoluție plasează România printre țările cu cea mai rapidă adopție a internetului, depășind progresele înregistrate în Bulgaria și Grecia, și întrecând cu mult chiar și creșterea observată în Suedia.

Pe de altă parte, utilizarea internetului în scopuri educative și de interacțiune cu autoritățile publice în România rămâne sub media europeană. Doar 11% dintre români au folosit internetul pentru învățare în 2023, plasând țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană în acest aspect, în timp ce interacțiunea cu autoritățile publice prin internet este raportată la o rată de doar 14%, cea mai scăzută din UE.

În 2023, 54% dintre utilizatorii de internet din UE au interacționat cu autoritățile publice. Unii pentru a obține informații precum despre drepturile de pensie, orarul de deschidere al birourilor de administrație publică, servicii de sănătate, etc. Pentru contrast, în Finlanda și Danemarca, ponderea utilizatorilor de internet care au interacționat cu autoritățile publice a fost cea mai mare dintre statele membre, cu 92%. În Olanda, ponderea a fost de 84%.

În ceea ce privește solicitarea și eliberarea online de documente oficiale prin intermediul portalelor administrate de autoritățile publice, 18% dintre utilizatorii de internet au solicitat documente oficiale sau certificate de la autoritățile publice în 2023, în medie. Luxemburg a fost cel mai înalt dintre statele membre, cu 51%, din proporția utilizatorilor de internet care au solicitat documente oficiale sau certificate în 2023, într-un contrast flagrant cu România, unde doar 4% dintre cetățeni au apelat la mediul online pentru obținerea de documente oficiale.

Consiliul Europei face demersuri pentru a ne scoate din coada topurilor alfabetizării în IT

La finalul lunii noiembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a lansat două inițiative pentru a încuraja statele membre să asigure accesul universal la competențe digitale, printr-o gamă variată de programe educaționale, de la nivelul primar până la educația adulților și formarea profesională continuă, potrivit unei analize cursdeguvernare.ro.

La momentul respectiv, consiliul a subliniat importanța strategică a dezvoltării abilităților digitale, îndemnând la crearea de strategii naționale și regionale pentru ca instituțiile de învățământ și formare profesională să pregătească indivizii pentru o abordare creativă, sigură, etică și responsabilă a tehnologiei, bazată pe o înțelegere profundă a funcționării acesteia.

Astfel, speranța europenilor este că creșterea competențelor digitale va îmbunătăți șansele de angajare și va contribui la realizarea obiectivelor stabilite de Consiliu pentru anul 2030, precum scăderea procentului de persoane cu performanțe scăzute în domeniul competențelor digitale și informatice la mai puțin de 15%, asigurarea ca cel puțin 80% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani să posede competențe digitale de bază, precum și angajarea a cel puțin 20 de milioane de specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) în cadrul Uniunii.

Cum ne-ar putea scoate PNRR din impas, dacă am acorda atenția cuvenită reformelor pe digitalizare. Bibliotecile, deja lăsate în urmă

Problema cea mai mare în ceea ce privește soluțiile concrete este că România nu dispune de o strategie națională specifică pentru dezvoltarea competențelor digitale, având în schimb inițiative generale incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), orientate mai ales către educație și sectorul corporativ, și mai puțin către formarea profesională a adulților, domeniu în care România are cel mai mult de recuperat.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României vizează soluționarea principalelor lacune digitale ale României, alocând 5,97 miliarde de euro (reprezentând 20,5% din fondurile totale destinate României) pentru inițiative digitale. Accentul major se pune pe Componenta 7 (Digitalizarea), deși toate secțiunile planului cuprind măsuri specifice pentru avansarea în acest domeniu.

Potrivit sursei citate, în iunie 2024 ar trebui finalizată prin care sistemul educațional din România va fi aliniat la Cadrul european al competențelor digitale (DigComp) pentru elevi, cu definirea profilului de competențe pentru cadrele didactice și revizuirea programei de învățământ obligatorii și a planului-cadru pentru disciplinele TIC la toate nivelurile de învățământ.

În PNRR este inclus și Programul de formare de competențe digitale avansate pentru funcționarii publici (20 de milioane euro): până la jumătatea anului 2026, 30.000 de funcționari publici vor beneficia de formare pentru a dobândi competențe digitale avansate, iar 2.500 de funcționari publici cu funcții de conducere vor urma cursuri de formare în materie de conducere și de gestionare a talentelor. Potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici transmis către AGERPRES pe 22 februarie, 30.000 de funcţionari publici, indiferent de nivelul funcţiei, vor urma cursuri de formare pentru dobândirea de competenţe digitale avansate. Pentru 2.500 de funcţionari publici cu funcţii de conducere vor fi organizate cursuri de formare în domeniul leadership-ului şi managementului talentelor.

Alte reforme care ar trebui să aibă loc anul acesta includ:

Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni huburi de dezvoltare a competențelor digitale de bază (37 de milioane euro). Anul trecut 22 din cele 37 de milioane de euro puse la dispoziție printr-un apel PNRR pentru renovarea și digitalizarea serviciilor bibliotecilor din mediul rural, multe aflate în stare deplorabilă, au rămas necheltuite, potrivit G4Media. În termenul anunțat, nu au depus proiecte decât 14 județe. La lansarea apelului, în decembrie 2022, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cel care a organizat procedura de alocare a fondurilor, declara că se aștepta să fie depuse 41 de proiecte, pentru fiecare județ.

Direcția de Comunicare a Ministerului a transmis că, în perioada de consultare publică cu reprezentanții unităților teritoriale, anterioară perioadei de înscriere, „Una dintre probleme discutate și neimplementate a fost cea referitoare la costurile ridicate pentru realizarea investiției (costing-ul inițial subdimensionat în elaborarea PNRR).

Ministerul de Reformă și Investiție (MCID) a lansat întreaga alocare din PNRR aferentă acestei investiții. Ministerul a adăugat că, în viitor, va fi lansat un nou apel de proiecte pentru care va fi extinsă categoria solicitanților eligibili și va fi pus la punct „un proces mai amplu de informare a potențialilor aplicanți pentru a ne asigura de atingerea jalonului” aferent PNRR.

Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din cadrul întreprinderilor (36 de milioane euro): aceste scheme sprijină transformarea digitală a IMM-urilor prin sporirea competențelor digitale ale angajaților lor, punând accentul pe tehnologiile emergente, cum ar fi internetul obiectelor, volumele mari de date, învățarea automată, inteligența artificială, automatizarea proceselor robotizate, tehnologia blockchain. Angajații din cadrul a 2 000 de IMM-uri vor beneficia sprijin până la sfârșitul anului 2025.

Totodată, la sfârșitul lunii martie 2024 ar trebui să fie lansat un proiect de formare a competențelor digitale a circa 10.000 de profesori care să învețe să integreze tehnologia în conținutul lecțiilor la clasă. Potrivit edupedu.ro, Cel puțin 50.000 de profesori care participă la formare trebuie să producă materiale educaționale, care vor fi publicate pe educred.ro sau pe o altă platformă de resurse educaționale deschise. Valoarea unui proiect este de minim 4 milioane euro și ar trebui sa formeze cel puțin 5.000 de profesori.

Pe lângă faptul că regulile PNRR stipulează cu claritate că fondurile disponibile se pot pierde dacă nu sunt investite responsabil în programele asumate de țara noastră, imperativ ar fi să fie eliminat decalajul îngrijorător care apare în statisticile europene privind competențele digitale ale românilor, atât la nivel individual, corporativ și guvernamental și pentru că UE și-a propus să atingă până în 2030 obiectivul deceniului digital ca 75% dintre întreprinderi să utilizeze tehnologia de tip cloud, volumele mari de date și AI.

...citeste mai departe despre "România nu mai poate continua să rămână în coada Europei la competențe digitale. Care sunt mizele costisitoare ale digitalizării în 2024" pe Ziare.com

Câți bani trimite Executivul la Sănătate, Educație și Apărare. Tanczos Barna: „Este un buget cumpătat, fără să exagerăm și fără să includem venituri nerealizabile” VIDEO

Premierul Marcel Ciolacu și Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, au susținut astăzi, 15 ianuarie, o conferință de presă în care cei doi oficiali ai Guvernului au făcut clarificări privind...