Coruptia continua sa puna probleme in Romania, afectand imaginea tarii intr-o perioada in care incearca sa acceseze mai multe fonduri europene. Pentru a rezolva aceasta situatie, Romania pare sa priveasca tot spre exterior, numind manageri straini in fruntea companiilor sale de stat, care sa asigure o buna administrare a fondurilor comunitare absorbite, noteaza Le Monde.
Autostrazi, drumuri nationale, cai ferate si porturi la Marea Neagra: infrastructura Romaniei in ansamblul ei urmeaza sa fie innoita cu ajutorul fondurilor europene. Comisia Europeana (CE) se pregateste sa deblocheze 4,5 miliarde de euro pentru a ajuta Romania sa le reabiliteze pe toate acestea.
Aflat in vizita in Romania la 14 iunie, Johannes Hahn, comisarul european pentru politica regionala, i-a promis premierului Victor Ponta sa injecteze acest buget considerabil in soselele tarii. Cu doar 550 km de autostrada, drumuri nationale in stare precara si cai ferate vetuste, Romania, a saptea tara ca suprafata din Europa, sufera de un handicap serios.
Dar, datorita finantarilor de la Uniunea Europeana (UE), Bucurestiul spera sa rezolve aceasta problema vitala pentru dezvoltarea tarii. La sfarsitul lui 2012, Bruxellesul a blocat programul referitor la transport, din cauza anumitor nereguli si cheltuieli ce nu puteau fi justificate de Bucuresti. Sub presiunea Comisiei, guvernul roman a facut un efort pentru a clarifica acest dosar, scrie Le Monde, potrivit Agerpres.
Romania conteaza pe fondurile europene pentru a-si crea legaturi cu vecinii sai. La 14 iunie, Johannes Hahn si Victor Ponta au inaugurat un pod peste Dunare care leaga Romania si Bulgaria. Dotat cu o sosea, o cale ferata, piste de bicicleta si alei pietonale, noul pod de 1.794 m, cel mai mare de pe Dunare, a costat 282 milioane de euro, din care 106 milioane au fost livrate de Bruxelles, aminteste ziarul francez.
Apare insa o intrebare deranjanta: cum ar putea gestiona banii contribuabililor europeni o tara reputata pentru coruptie?
Fondul Monetar International isi pune aceasta intrebare din 2009, cand Romania a facut un imprumut de 20 de miliarde de euro pentru a atenua efectele crizei economice. La presiunea institutiei financiare, guvernul roman s-a angajat, in septembrie 2011, sa numeasca in fruntea companiilor de stat - adevarate gauri negre in economia tarii - lideri din sfera privata, inclusiv straini.
Conducerea companiilor de stat romanesti, ravnita atat de managerii romani, cat si de cei straini
Astfel, Benoit Pleska, originar din Belgia, candideaza la conducerea CNADNR, compania publica romaneasca responsabila de drumuri si poduri, mentioneaza Le Monde.
Fin cunoscator al tarii, unde a condus afacerile producatorului de ciment Holcim si ale Danone, Benoit Pleska este convins de viitoarea sa misiune. "Sunt in joc subventii europene, trebuie sa asiguram ca acestea vor fi gestionate mai bine decat inainte", afirma el.
"Putem avea in vedere o mobilitate a managerilor la scara europeana, ceea ce ar fi o mare premiera. De ce sa nu ne imaginam ca un manager german ar putea conduce posta din Grecia? Ori ca un finlandez sa se ocupe de telecomunicatiile portugheze? Pentru mine aceasta mobilitate a managerilor este ultima faza a constructiei europene".
Aflata sub presiune, Romania pare gata sa ofere exemplu. In noiembrie, conducerea companiei aeriene Tarom i-a fost incredintata lui Christian Heinzmann, un alt manager belgian. Posturile-cheie din companiile publice romanesti sunt foarte ravnite.
"Am recrutat pentru 11 societati si am primit 10.000 de CV-uri", afirma George Butunoiu, un head-hunter angajat de guvern pentru a-i depista pe cei mai buni lideri. "E adevarat, romanii au tendinta de a avea mai multa incredere in straini si, de aceea, au rezultate bune", a spus Butunoiu, citat de Le Monde.