Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Tyrel de Poix: Gandim acum vinurile generatiei viitoare

Tyrel de Poix: Gandim acum vinurile generatiei viitoare


Mihaela Tyrel de Poix duce mai departe "imperiul" lasat de sotul sau, Guy Tyrel de Poix, un conte francez din Corsica, extrem de pasionat de vinuri, care a deschis in Romania, in urma cu 20 de ani, prima crama de dupa Revolutie.

Femeia de afaceri a fost intotdeauna preocupata de educarea consumatorilor. La un moment dat, a avut ideea de a coopta niste "ambasadori" care sa raspandeasca valorile sale, prin pasiunea lor. Asa a luat nastere prima societate exclusivista dedicata vinurilor, "Clubul Vinului", in 2005, explica Mihaela Tyrel de Poix.

Ulterior a infiintat si primul club privat de vinuri, "Clubul Cavalerilor", in 2009. "Viziunea mea pentru acest club s-a nascut inainte de aparitia Facebook, ca un loc de intalnire si de discutii pentru 'curiosi' si 'amatori'", explica de Poix.

Despre cum arata domeniul Societatii Euro Romana de Vinuri de Exceptie la 20 de ani dupa ce contele Guy Tyrel de Poix a descoperit potentialul viticol al tarii noastre, cum a evoluat cultura vinului in Romania, dar si despre francezul care a creat o afacere viabila in Romania vorbeste Mihaela Tyrel de Poix, CEO si proprietar SERVE, intr-un interviu acordat Business24.

Care este povestea Societatii Euro Romana de Vinuri de Exceptie?

SERVE a aparut din doua motive: descrierea deosebit de incitanta facuta Romaniei viticole de Hugh Johnson in Atlasul Mondial al Vinurilor editat in 1975 - "nu dispunem de multe date despre Romania, dar in mod cert este tara cu cel mai mare potential viticol din SE Europei", ceea ce l-a hotarat pe Contele Guy de Poix, tanar viticultor si proprietarul Domaine Peraldi din Ajaccio sa doreasca sa se convinga el insusi;

Feteasca Neagra 1994 degustata in luna octombrie a aceluiasi an de Guy in Ceptura din mainile lui Aurel Rotarescu, cel care a devenit discipolul sau. Acest vin l-a convins pe Guy sa ramana si sa investeasca in viticultura Romaneasca, l-a incitat sa redescopere adevarata valoare a acestui soi.

In 2014 s-au implinit 20 de recolte SERVE, prima crama de dupa Revolutie. Cum ati caracteriza acesti ani? Cum a evoluat Romania in ceea ce priveste cultura vinului?

Ultimii 20 de ani au fost intensi, ani in care am trecut prin multe transformari, atat individual, ca echipa dar si ca entitate juridica. I-as numi "prima generatie SERVE".

Evolutia Romaniei in "cultura vinului" este enorma, dar este doar un prim pas. Unul important: aproape ca a trecut moda vinului demidulce sau demisec, amatorii de vin sunt din ce in ce mai interesati de istoric, proceduri, varietati, depasesc granitele si exploreaza, devin acei pasionati mereu curiosi sa afle noutati si sa descopere noi vinuri, atitudine de care noi, producatorii, avem mare nevoie.

Consumatorul anului 2014 ridica sus stacheta pentru producatorii romani si asta este bine - avem nevoie ca stacheta sa fie cat mai sus.

Cum este vazut vinul romanesc, in 2014, la nivel international?

Vinurile Romanesti nu sunt foarte cunoscute - inca ne luptam cu imaginea proasta cu care lumea a ramas dupa experientele anterioare anilor '90.

Avem insa din ce in ce mai multe vinuri de aratat lumii, din ce in ce mai multi cunoscatori si voci "cu greutate" discuta despre vinurile Romanesti si astfel ne repozitionam incet-incet pe harta viticulturii Europene si mondiale.

Chiar pe 14-16 noiembrie, la Timisoara, doamna Jancis Robinson, unul dintre cei mai mari critici de vin din lume daca nu cel mai mare, a raspuns invitatiei de a participa la Salonul RoVinHud si a sustinut doua masterclasuri pe tema vinurilor romanesti. Credem ca am impresionat-o. Este un pas in directia buna.

Este un proces de durata, dar care a inceput cu dreptul. Inca un exemplu recent, anul acesta, la inceput de noiembrie, a fost prima data cand vinurile Romanesti au fost acceptate la salonul de vinuri de la Merano (IT), un salon exclusivist care selectioneaza participantii conform unor reguli foarte stricte.

Din Romania, anul acesta au fost selectati 14 producatori, care au prezentat cate trei vinuri. S-au luat 6 medalii de aur fiind notate cu peste 90 de puncte, vinurile noastre au stat alaturi de vinuri cu notorietate din alte tari cu vechi traditii.

Ne puteti spune mai multe despre filosofia dvs. de business?

Filosofia noastra de business se bazeaza pe experienta de 500 de ani a familiei in vinuri si sampanie. Fiind vorba despre o afacere de patromoniu, nu de cash flow, deciziile pe care eu le iau astazi si ceea ce voi implementa in urmatorii 10 ani va avea impact asupra generatiilor care vor urma dupa mine.

Aceasta este filosofia noastra de business: gandim acum vinurile generatiei viitoare.

Credeti ca Romania ar trebui sa-i fie recunoscatoare contelui Guy Tyrel de Poix si faptului ca acesta a decis sa faca aici vin de calitate?

Nu stiu daca Guy ar fi de acord cu aceasta formulare. Romania a fost buna pentru el si el pentru Romania.

Guy, cu pasiunea si viziunea lui a grabit indreptarea atentiei lumii catre viticultura Romaneasca si a romanilor catre vinurile moderne la nivelul gusturilor europene si nu numai.

Pana la sosirea lui, vinurile romanesti se evaluau in marea lor majoritate in volume, nu in trepte de calitate, de aceea si soiurile noastre, atat de specifice si valoroase fusesera ingropate sub povara tonelor de productie la hectar - cu cat mai multe, cu atat mai bine, dar cu atat mai lipsit de interes vinul. Dar asta nu conta in anii 90.

Guy a aratat ca se poate: "francezul nebun" nu numai ca nu si-a rupt gatul in Romania luptandu-se cu legislatia, mentalitatile, lipsa de concurenta de la inceput si conditiile climatice din ce in ce mai schimbatoare, dar a creat o afacere viabila, pe fundament solid si cu politici fiabile pe termen lung, asa cum ii sta bine unei afaceri in vinuri.

Deci Guy a adus rigoare, un suflu nou, a promovat Romania in exterior si a dat incredere altor investitori poate inainte de vreme. Putem spune ca a dat un impuls intregii industrii vitivinicole si a setat standardul pentru vinurile premium si "grand vins" de la noi prin abordarea SERVE.

Ce inseamna, din punct de vedere financiar, sa faci vin de calitate in Romania?

Fara sa intru in amanunte, inseamna marje mici si bine gandite, costuri ridicate datorita productiilor monitorizate in permanenta, investitii constante in echipamente, in materiale si mai ales in oameni.

Inseamna sa planifici pe 25-30 ani in avans, sa pregatesti business-ul astfel incat sa poata fi preluat de generatiile viitoare pentru ca stii ca abia ei vor culege roadele deciziilor tale de astazi.

Compania produce aproximativ 750.000 sticle pe an prin exploatarea a 54 de hectare de vie in Dealu Mare si 56 de hectare in podgoria Babadag (Cogealac). Care a fost investitia initiala, ce cifra de afaceri ati inregistrat in 2013 si ce cifra de afaceri estimati pentru 2014?

Initial SERVE a insemnat o investitie personala a actionarilor de 500.000 de dolari. Ulterior s-au adaugat 2.000.000 din care 40% au avut ca sursa fondurile Europene.

In 2013 am realizat o cifra de 3,5 mil de euro. Pentru 2014 inregistram o crestere de circa 10% pe primele 10 luni ale anului.

Ce surprize pregatiti pentru publicul romanesc in 2015?

Fiecare recolta este o supriza, fiecare an are o caracteristica climaterica si de context care isi pune amprenta asupra vinurilor pe care le facem in acel an, deci fiecare recolta este surprinzatoare. Arta consta in a-ti pastra stilul de vinuri astfel incat consumatorul sa te recunoasca, surprinzand insa prin dezvaluirea caracteristicilor de an. Din acest motiv, mie imi plac verticalale in degustare - urmaresc evolutia stilului si surprind caracteristicile de an.

Va pregatim asadar un Cuvee Charlotte 2011 absolut fantastic care a impresionat-o si pe doamna Robinson, un Rose Terra Romana 2014 care se anunta cel putin la fel de seducator ca pana acum, un Millenium Alb pe care il vad alaturi de Cuvee Amaury ca cel mai bun asamblaj al nostru pe vinuri albe si un Chardonay 2013, in stilul care ii incanta pe clientii nostri din Europa vestica si nu numai.

Ati infiintat si prima societate exclusivista dedicata vinurilor "Clubul Vinului", in 2005. Spuneti-ne mai multe despre aceasta societate. Cum s-a nascut ea?

Am fost intotdeauna preocupati de educarea consumatorilor. La un moment dat, am avut ideea de a coopta niste "ambasadori" care sa raspandeasca valorile noastre, cu pasiunea lor. Asa am ajuns sa avem alaturi oameni pasionati care fac parte din elita societatii Romanesti si care isi doresc sa se implice mai mult decat declarativ in relansarea viticulturii Romanesti. Folosesc acest prilej pentru a le multumi pentru implicare.

Ulterior ati infiintat si primul club privat de vinuri, "Clubul Cavalerilor", in 2009. Cine sunt "cavalerii" vinului din Romania?

Viziunea mea pentru acest club s-a nascut inainte de aparitia Facebook-ului ca un loc de intalnire si de discutii pentru "curiosi" si "amatori" - era vremea forumurilor.

Ne doream sa creem o astfel de platforma in care sa putem impartasi din experienta si cunostintele noastre cu pasionati si unde sa putem sa intram in legatura directa cu cei care ne sunt clienti. Ne doream sa le auzim parerile, sa ii intelegem, sa vedem ce isi doresc si cum putem sa ii SERVim mai bine.

Aceste discutii s-au mutat in mod natural pe Facebook iar clubul a virat catre ceea ce intelege un vestic din "Wine Club" - o comunitate de oameni care impartasesc pasiunea pentru gastronomie si vin, care se intalnesc periodic pentru a discuta despre pasiunea lor, care au ca suport un producator care sa sustina cu energie vinurile si sa aduca informatii de ultima ora despre subiect.

Cavalerii nostri sunt oameni care vor sa afle. Profilul "amatorului" de vin care devine in timp "cunoscator" este intai si intai curiozitatea. Am reusit sa avem un numar important de membri in Clubul Cavalerilor stimuland interesul amatorilor de vin pentru noutati.

Cum s-a nascut pasiunea dvs. pentru vinuri?

Pasiunea mea a crescut organic. Am intrat in acest domeniu cand l-am cunoscut pe Guy, in '93 si apoi am lucrat alaturi de el, si m-am molipsit.

Am inceput sa degust, am descoperit varietatea, divesitatea, amprenta terroirului, amprenta vinificatorului, m-a fascinat ca se poate vedea stilul viticultorului in vinurile facute in doua locatii cu conditii deosebit de diferite (cum este cazul noastru cu Domnaine Peraldi - Cosrica si SERVE - Romania).

Avand in vedere ca formatia mea profesionala este pur tehnica (Absolvent de Institut Politehnic la Bucuresti), in anii '90 nu stiam mai multe despre vinuri decat conationalii mei, dar am avut posibilitatea sa ma educ si am avut si un mentor de o calitate deosebita - pe Guy de Poix.

Ce alte pasiuni aveti si cum alegeti sa va deconectati de la business?

Expresia "blurr the line between work and play" ("estompeaza granita dintre munca si relaxare" - n.red.) mi se potriveste foarte bine.

Business-ul este hobby-ul meu si cand nu sunt la birou sau in crama imi petrec timpul cu familia sau imi invit prietenii la o poveste din crama sau un pahar de vin. Am doi nepoti pe care mi-ar placea sa ii vad mai mult, am doi copii care s-au obisnuit cu programul si preocuparile mele si care participa la pasiunea mea si imi permit din cand in cand cate un roman (fiica mea imi furnizeaza ultimele titluri).

In rest, calatoriile si gestionarea celor doua Domenii imi ocupa cea mai mare parte din timp.

Care este vinul dumneavoastra preferat?

Prefer vinurile rosii dar pot sa va spun ca Guy a reinventat Mileniumul Alb pe gustul meu si acum este vinul catre care ma indrept pentru un aperitiv sau alturi de un peste sau un platou de fructe de mare.

Asa cum stiti, vinul este un comesean. El nu poate fi apreciat de fapt decat in contextul in care este degustat (ambient, gastronomie, companie) deci poti sa ai un vin preferat care sa-ti fie alaturi pe marginea piscinei (un roze fructat, usor si simplu de vara), poti avea un vin preferat pentru o masa cu fetele (poate un Roze mai complex sau chiar un "petit" Pinot Noir) sau poti sa ai un vin preferat pentru placerea vinovata de a manca o trufa de ciocolata neagra alaturi de o carte buna in fata semineului (un rosu mai... Feteasca Neagra, poate chiar un Cabernet) sau vinul preferat la sfarsitul unui dejun de afaceri cand inchei o tranzactie si vine platoul de branzeturi (un Chardonay baricat in stejar frantuzesc).

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 4438 ori