Managerii tepari nu vor mai putea intra premeditat in insolventa doar ca sa scape de datorii

Autoritatile incearca "sa scoata din circuit" procedura prin care managerii isi baga intentionat firma in insolventa pentru a evita plata unor datorii. Metoda gasita de autoritati: impunerea unui prag minim pentru datorii de 40.000 de lei.

Tot mai multe companii apeleaza la tertipul insolventei pentru a evita rambursarile datoriilor catre banci, stat sau alte firme, fara a sti ca in urma unor investigatii pot raspunde personal in fata instantei.

A devenit un fenomen ca firmele sa refuze negocierile cu banca, preferand sa se eschiveze de la plata imprumutului prin artificii ca insolventa voluntara.

Un stufos proiect de lege (123 de pagini) a fost lansat in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei. Fata de varianta initiala a proiectului in care se vorbea de un prag minim de 90.000 de lei, autoritatile au scazut acest plafon la 40.000 de lei.

"Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori cat si pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat", se arata in proiectul de lege postat pe site-ul ministerului Justitiei.

"Poate fi vazuta in ambele directii aceasta scadere a plafonului de catre autoritati. Ea poate fi un instrument in sprijinul creditorilor in sensul ca reduce limita de la care se poate cere insolventa, dar se poate si abuza. Scaderea plafonului poate sa incurajeze practica prin care managerii isi baga firma in insolventa in mod intentionat pentru a scapa de plata unor datorii", a declarat pentru Business24 avocatul Gabriel Biris, partener al casei de avocatura Biris Goran.

In plus, avocatul a atras atentia ca "miscarea" autoritatilor de a reduce plafonul de datorii de la care o firma poate intra in insolventa va conduce la o crestere a numarului de insolvente.

"Parctic, insolventa este un instrument prin care debitorul se protejeaza sa de executarea silita din partea creditorului. Se duce in instanta si "se jura ca nu mai fura" si vine cu un plan de reorganizare in speranta ca scapa de faliment. Daca acest instrument este disponibil de la o valoare mai mica, ne putem astepta ca mai multi sa ceara insolventa. Pe de alta parte, daca pragul este foarte mare, el poate fi si o bariera pentru creditori sa ceara falimentul atunci cand nu poate sa execute silit bunurile", a adaugat Gabriel Biris.

Ce modificari aduce noua lege a insolventei

Protejarea masei credale, pe lista noutatilor

Autoritatile urmaresc prin noua lege a insolventei sa protejeze toti creditorii, prin introducerea unei conditii suplimentare: planul de reorganizare trebuie aprobat de 30% din masa credala.

Pana la intrarea in vigoare a legii, planul putea fi acceptat daca era votat de 3 din 5 categorii de creditori, chiar daca acestia detineau 1% din masa credala. Practic, nu conteaza ca celelalte 2 categorii - insumand poate peste 99% din totalul creantelor - voteaza impotriva planului, pentru ca planul se considera aprobat.

"Cele doua masuri urmaresc eliminarea anomaliilor in care un grup de creditori, care desi nu detineau un pachet important de actiuni puteau aproba insolventa unei companii", a explicat pentru Business24 avocatul Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.

Insolvente pe viteza - cum vor autoritatile sa grabeasca procedura

Autoritatile urmaresc, prin noua lege, sa grabeasca procesul insolventei prin reducerea termenelor aferente procedurii in instanta:

- termenul pentru depunerea intampinarii este de maxim 10 zile de la comunicare;

raspunsul la intampinare nu este obligatoriu;

- judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, primul termen de judecata in maxim 3 zile de la data depunerii intampinarii;

- primul termen de judecata fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.

Creditorii pot vota si electronic

Pentru a grabi procedura, autoritatile renunta si la oblgativitatea ca fiecare masura de redresare sa fie votata de creditori personal.

"Scrisoarea prin care isi exprima votul, semnata de creditor, sau inscrisul in format electronic caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, poate fi comunicat prin orice mijloace, pana in ziua fixata pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar", se arata in proiectul de lege.

In plus, autoritatile au prevazut si posibilitatea ca "salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti ce li se cuvin".

Casa de Insolventa Transilvania: Care sunt "hibele" proiectului

- nu s-au impus reglementari care sa duca la reducerea duratei dosarelor de insolventa prin gasirea de solutii de externalizare a acelor activitati care prelungesc nepermis durata procedurii, cum ar fi: recuperarile de debitori, cererile de angajare a raspunderii organelor de conducere, ameliorarea procedurilor de valorificare active etc;

- nu s-a reglementat un mecanism clar de garantare adecvata a finantarii activitatii curente a companiilor care propun plan de reorganizare, ceea ce are o influenta majora asupra sanselor de propunere si realizare a unor reorganizari;

- nu sunt cuprinse efectiv toate actele privitoare sau incidente in insolventa - cum ar fi insolventa unitatilor administrativ teritoriale sau legea de organizare a profesiei de practician in insolventa;

- nu s-a efectuat o reglementare adecvata a insolventei regiilor autonome codul limitandu-se la a face trimitere la faptul ca acestora li se va aplica reglementarea privitoare la companii. Asemenea prevedere este insuficienta si de natura a crea dezechilibre la nivelul unor regii de interes national.

Epidemia insolventelor a ajuns la marile companii

In primele sase luni ale anului 2013, 12.739 de companii au intrat in insolventa, in scadere cu 10% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Totusi, cele mai multe dintre ele sunt companii medii si mari, ceea ce inseamna o crestere a impactului social.

Cifra de afaceri medie a companiile care au intrat in insolventa in primul semestru al anului 2013 era de 2,32 milioane de lei. Companiile aveau in medie 9,15 angajati si un grad de indatorare de 95,51%.

Constructiile, HORECA si transporturile sunt sectoarele cu cel mai ridicat nivel al insolventelor deschise in primul semestru al anului curent raportat la numarul firmelor active, se arata intr-un studiu Coface.

Cum se compară prețurile carburanților din România cu cele din restul țărilor Uniunii Europene

Benzinăriile afișează prețuri mai mari la combustibil începând de vineri, 19 aprilie. Prețurile ridicate pentru benzină și motorină au reprezentat motive de dezbatere și au fost, în...

Samsung se află în plin proces de dezvoltare a unui nou chipset: Exynos 2500

Samsung se află în plin proces de dezvoltare a unui nou chipset, Exynos 2500, care promite să fie o versiune îmbunătățită a modelului actual, Exynos 2400. Noul procesor este proiectat...