Managerii care isi baga premeditat firmele in insolventa isi risca averile

Tot mai multe companii apeleaza la tertipul insolventei pentru a evita rambursarile datoriilor catre banci, stat sau alte firme, fara a sti ca in urma unor investigatii pot raspunde personal in fata instantei.

A devenit un fenomen ca firmele sa refuze negocierile cu banca, preferand sa se eschiveze de la plata imprumutului prin artificii ca insolventa voluntara.

Criza financiara din statele europene a adus un val de insolvente la nivel local. Potrivit ministrului Economiei, Varujan Vosganian, procedura de insolventa a fost declansata in cazul a peste 100.000 de companii de pe piata locala.

"Dintre acestea numai 10% si-au revenit din insolventa, dar trebuie luate in calcul si activele valorificate precum si banii recuperati de creditori", declara Varujan Vosganian la inceputul lunii martie.

Insolventa, un sport national

Peste 15.000 de firme de diverse categorii nu si-au mai putut plati datoriile in acest an si au fost nevoite sa ceara insolventa, iar o parte dintre ele au incetat definitiv activitatea.

Patru din zece firme care au intrat in insolventa in primele 11 luni ale anului activeaza in domeniul transporturilor si depozitarii, industriei prelucratoare si comert, iar in total 15.148 de firme au ajuns in incapacitate de plata in acest interval, usor sub nivelul de anul trecut.

Totusi, in foarte multe dintre aceste cazuri intrarea in insolventa nu a fost generata doar de criza financiara si scaderea vanzarilor.

Managementul deficitar sau chiar faptele ilicite ale administratorilor au putut aduce societatea in incapacitate de plata. Potrivit legislatiei in vigoare, exista, insa, un tip de sanctiune speciala pentru tragerea la raspundere a managementului companiei. Concret raspunderea ii vizeaza pe administratori, directori, cenzori si auditori financiari.

Faptele pentru care managerii pot fi trasi la raspundere

George Albert Ionescu, unul dintre partenerii fondatori ai Casei de Avocatura Ionescu si Sava prezinta faptele care pot atrage raspunderea penala a managerilor unei companii intrate in insolventa:

- plata de catre societate a unor cheltuieli de transport, calatorie sau sejur fara legatura cu activitatea persoanei juridice, finantarea de catre societate a unor lucrari de constructii la imobilul proprietate personala a conducatorului ei, sau achitarea de catre administrator a unei amenzi pentru incalcarea Codului rutier;

- folosirea de catre membrul din conducere, in interes personal, a telefoanelor si autoturismelor societatii;

- insusirea in interes personal a creditului bancar acordat societatii precum si plata catre parteneri a unor avansuri pentru lucrari fictive;

- deturnarea de fonduri prin nevirarea sumelor reprezentand contributia de asigurarari de sanatate;

- persoanele care au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice sau au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;

- au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea pot fi si ei trasi la raspundere neevidentierea in contabilitate a unor marfuri si introducerea de facturi fictive incasarea de catre membrii organelor de conducere ale societatii a unor remuneratii abuzive;

- persoanele care au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati, cat si cele care, in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.

Sanctiunile pe care le risca managerii "darnici"

Sanctiunea aplicabila membrilor conducerii unei companii consta in obligarea la suportarea "unei parti" din pasivul persoanei juridice aflate in insolventa. Practic, managerul gasit vinovat risca sa plateasca o parte dintre datoriile companiile din fondurile personale. Judecatorul sindic este cel care va hotara ce suma trebuie sa acopere managerii sau administratorii companiei.

Sumele astfel depuse de cei sanctionati intra in patrimoniul societatii debitoare, urmand a fi folosite, in caz de reorganizare, pentru completarea fondurilor necesare continuarii activitatii societatii, iar in caz de faliment, pentru acoperirea pasivului.

In cazul in care exista mai multe persoane trase la raspundere, legea prevede existenta solidaritatii, conditionate de aparitia starii de insolventa anterior sau in timpul perioadei in care membrii respectivi ai organelor de conducere si-au exercitat mandatul sau au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.

"Persoanele trase la raspundere si care fac parte din organele colegiale de conducere ale persoanei juridice debitoare se pot apara de solidaritate daca, fie s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa, fie au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze opozitia lor la aceste decizii ulterior luarii deciziei", a adaugat avocatul George Albert Ionescu.

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...

China folosește inteligența artificială pentru a influența alegerile din SUA

Potrivit unui raport recent publicat de Microsoft Threat Analysis Center (MTAC), atât China cât și Coreea de Nord intensifică eforturile de a influența procesul electoral din Statele Unite ale...