Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Analiza: Cum s-au descurcat exportatorii si importatorii romani in pandemie

Analiza: Cum s-au descurcat exportatorii si importatorii romani in pandemie


Pandemia de coronavirus a cauzat o intrerupere fara precedent a comertului mondial, situatie care a afectat si importatorii si exportatorii romani. Acestia au trebuit sa infrunte lockdown-uri, schimbari de reguli, restrictii, interdictii si au beneficiat de ajutor limitat. Cum s-au descurcat in criza, in aceste conditii?

Peste 70 % din firmele din Romania care realizeaza exporturi au fost afectate in luna martie de pandemie, arata un sondaj derulat de Institutul National de Statistica (INS) printre peste 1 700 de companii. Dintre acestea, 20 % nu au mai avut deloc exporturi in luna martie, iar pentru peste 6 % dintre firme exporturile s-au restrans cu peste 50 %. Doar pentru 10 % dintre companii exporturile au crescut.

Printre acestea se numara companiile care au facut export de cereale. Cauzele principale invocate pentru reduceri au fost diminuarea capacitatii de productie, probleme de transport, interdictii temporare legale de export, lipsa materiilor prime din import, dar si anularea unor contracte.

Situatia este similara si in cazul importurilor. Cele mai multe firme importatoare (60 %) au fost afectate de pandemie, 8 % nerealizand deloc importuri, iar pentru 6 % dintre ele activitatea scazand cu peste 50 %. Pentru 15 % dintre companii, insa, importurile au crescut. Un exemplu pot fi importatorii de medicamente, ale caror afaceri au inflorit. In ceea ce priveste cauzele care au dus la reducerea importurilor, pe langa reducerea capacitatii de productie, problemele legate de transport si anularea de contracte, importatorii au mentionat si ei interdictiile temporare referitoare la import.

Probabil situatia s-a inrautatit in luna aprilie, prima luna de blocaj complet. Conform datelor INS, in aceasta luna exporturile Romaniei s-au injumatatit, dupa o scadere anterioara de 11 % in martie, iar importurile s-au contractat cu peste 30 %, dupa un recul de 1,8 % in martie.

In plus, targurile si expozitiile programate in perioada martie-mai nu s-au mai desfasurat, nu au mai existat comenzi, drept urmare oferta de export a companiilor romanesti a avut de suferit, cele mai afectate fiind firmele care au un ciclu lung de productie si vanzare.

Cum a sustinut UE comertul

In contextul pandemiei, Uniunea Europeana a luat o serie de masuri pentru a debloca si reporni comertul in cadrul pietei unice, intrerupt de lockdown-urile impuse de natiuni. Anumite state membre au fost mai proactive in a-si sustine sectorul de export/import si au luat masuri suplimentare. Totodata, au existat o serie de restrictii, in special privind comertul de produse medicale.

Cea mai importanta masura de sustinere a comertului luata de Uniunea Europeana a fost introducerea de "coridoare de circulatie verzi". Odata ce statele membre au inceput sa puna in aplicare masurile de lockdown, granitele s-au inchis, ceea ce a afectat puternic comertul si a dus la intarzieri in aprovizionare. Drept urmare, UE a stabilit o serie de "coridoare verzi" prin care transportul de bunuri si marfuri s-a deblocat, timpii de asteptare la granite s-au redus semnificativ, iar piata unica a continuat sa functioneze.

O alta masura importanta luata de Uniunea Europeana a fost de a renunta temporar la taxele vamale si la TVA-ul la importul de dispozitive medicale si de echipamente de protectie din tari terte. Aceasta masura a facilitat, din punct de vedere financiar, accesul la echipamente medicale de care medicii, asistentii medicali si pacientii au avut nevoie.

In domeniul vamal s-a aplicat, totodata, o serie mai ampla de facilitati si simplificari ale legislatiei, precum: suspendarea executarii unei decizii vamale care implica plata de taxe la import sau la export, plata in rate a datoriilor vamale fara dobanzi, scutire de la plata dobanzilor aferente datoriilor vamale identificate in urma controlului vamal ulterior sau prin nerespectare, suspendarea termenului de plata in cazul unei cereri de remitere, depozitarea temporara pentru o perioada mai lunga de 90 de zile, prelungirea termenului de prezentarea a marfurilor plasate sub regimul de tranzit unional la biroul vamal de destinatie, amanarea invalidarii declaratiei vamale pentru export sau a declaratiei de re-export, prelungirea termenului pentru re-exportarea marfurilor in regim de admitere temporara.

Totodata, UE a flexibilizat legislatia ca sa permita asiguratorilor de stat din statele membre sa asigure creditele la export pe termen scurt, atunci cand este necesar.
Masuri de sprijin au fost luate si la nivel individual de catre unele state membre. De exemplu, Austria a introdus o linie de credit pentru companiile exportatoare, in valoare de 10 % (companii mari) sau 15 % (IMM) din vanzarile lor la export, cu o limita de 60 de milioane de Euro pe client. Letonia a pus la dispozitia companiilor garantii de export. Cehia sprijina prin garantii la imprumuturi exportatorii cu mai mult de 250 de angajati afectati de pandemie, printr-un fond in valoare de 147 milioane de Euro. Marea Britanie a acordat sprijin exportatorilor britanici care au relatii cu China.

Portugalia a decis ca, in cazul expozitiilor si targurilor internationale anulate, cheltuielile de participare suportate de companiile care desfasoara activitati de export vor continua sa fie eligibile in cadrul sistemelor de stimulare. Spania a creat o linie de garantii de 2 miliarde de Euro pentru companiile exportatoare si restructurarea creditelor exploatatiilor agricole afectate de seceta. Pentru faza a doua a crizei, pachetul de sprijin adoptat de guvernul Spaniei cuprinde si o linie de asigurari de stat in valoare de 2 miliarde de Euro destinate companiilor exportatoare.

Totodata, UE a permis initial statelor membre sa decida la nivel national daca permit exportul de materiale de protectie, medicamente si echipamente medicale. Drept urmare, unele state membre au adoptat politica "fiecare pe cont propriu" si au interzis temporar exportul acestor produse, intr-o perioada critica, dar limitata, in timp ce in alte tari restrictiile sunt inca in vigoare.

Masurile luate de Romania

Romania nu a instituit un pachet de masuri speciale pentru sustinerea importatorilor si exportatorilor romani, cu exceptia celor aplicate la nivel european.

In schimb, firmele exportatoare si importatoare au putut apela la programul IMM Invest, prin care statul subventioneaza dobanzile la credite de investitii si pentru capitalul de lucru. Alte masuri disponibile au fost: sustinerea de catre stat a somajului tehnic, suspendarea la plata a ratelor bancare, amnistia fiscala sau suspendarea popririlor bancare.

Un ajutor de bun augur in aceasta perioada pentru companiile din export/import a fost rambursarea TVA la timp, care a asigurat firmelor lichiditati si cash-flow.
Recent, Guvernul a anuntat un mecanism de garantare a creditelor, instrument care sa asigure capital de lucru companiilor mari si care va avea un plafon de 8 miliarde de Lei. Marii exportatori vor putea beneficia de acest program.

In ceea ce priveste masurile restrictive, Romania a fost singura tara din UE care a introdus o interdictie privind exportul de alimente, respectiv la cereale, faina, zahar, ulei, produse de patiserie. Restrictia a fost ridicata, insa, la scurt timp, dupa critici venite din partea UE si reactii din piata care au aratat ca masura face mai mult rau decat bine.

O alta masura, nu prea fericita, a fost suspendarea in plina criza a programului de promovare a firmelor la export, prin care companiile romanesti participau in strainatate la targuri, expozitii si misiuni economice. Masura a fost luata cu motivatia ca o serie intreaga de expozitii si evenimente internationale s-a anulat ca urmare a pandemiei.

Cu toate acestea, autoritatile au reluat rapid programul si au lansat trei scheme de ajutor de minimis. Schema pentru participarea operatorilor economici la targuri si expozitii internationale organizate in strainatate va avea in acest an un buget de 100 de milioane de Lei, prin care vor putea fi finantati maximum 1 000 de exportatori.

Schema privind organizarea de misiuni economice in strainatate va finanta 500 de exportatori, avand un buget de 8,4 milioane de Lei. Pentru realizarea de studii de piata si pe produse vor primi bani pana la 100 de exportatori, in limita bugetului de un milion de Lei.
Romania a suspendat, de asemenea, temporar, exportul medicamentelor si al tuturor produselor sanitare care au legatura cu prevenirea, diagnosticarea si tratamentul pentru COVID-19. Ulterior, tara noastra a decis sa permita din nou exportul unor medicamente, insa a impus conditii speciale.

Cum au abordat importatorii si exportatorii din Romania criza

Companiile romanesti au fost sever afectate de pandemie, atat la nivelul productiei, cat si la nivelul comercializarii si exportului produselor proprii. Multe dintre acestea, pentru a nu inchide activitatea, s-au reorientat catre alte piete sau catre alte activitati, iar multe dintre ele s-au bazat pe export.

De exemplu, Automobile Dacia a crescut gradul de integrare locala, in contextul in care o criza precum cea a pandemiei poate pune in pericol fluxul de piese. Dacia a fost, in 2019, cel mai mare importator de bunuri din economia locala, dar si cel mai mare exportator local.
Christophe Dridi, director general al Automobile Dacia si Groupe Renault Romania, a declarat recent pentru Ziarul Financiar ca, treptat, componente care erau importate acum sunt sau vor fi produse in Romania. "Noi putem fi mai puternici daca avem un grad mai mare de integrare locala, iar la Dacia acesta a crescut. Atunci cand dezvoltam noi modele, noi versiuni, crestem gradul de integrare locala, iar daca ceva nu poate fi produs aici, ne uitam la nivel regional, catre tarile vecine. Acum localizarea are mai mult sens ca niciodata, punct de vedere logistic, al amprentei de carbon sau chiar al calitatii - daca o componenta vine din partea cealalta a lumii si are o problema, viteza de reactie este una mai mica", a spus Dridi, pentru Ziarul Financiar.

Dacia, desi lovita in prezent de o scadere a vanzarilor, pe fondul unui comportament de consum mai rezervat la nivel mondial, poate gasi o oportunitate in aceasta pandemie, la fel ca intreaga industrie auto, in conditiile in care deplasarea cu masina personala este cea mai sigura.

Compania de panificatie Sandy Impex, din Oradea, condusa de Alexandru Toth, s-a reorientat, astfel incat sa produca pentru export, fara sa opreasca businessul. "Acum construim o fabrica pe 6 300 mp, cu productie la scara mai mare pentru ca avem cerinta atat pe piata interna, cat si la export. Comunitatile romanesti cer produsele, ele sunt cei mai buni ambasadori ai afacerilor locale pe plan extern", a declarat Alexandru Toth, intr-o conferinta organizata de Ziarul Financiar.

Teraplast, unul din cei mai mari producatori de panouri termoizolante, mizeaza tot pe impulsionarea exporturilor. "Promovam exportul pentru a reduce dependenta Romaniei de importuri si pentru a reduce deficitul comercial care este in acest moment de peste 15 miliarde de Euro", spuneau reprezentantii companiei la inceputul crizei, precizand ca, in ciuda virusului, vor sa indeplineasca cifrele bugetate.

Un producator vestimentar din Iasi s-a reorientat catre masti de protectie trendy, pe care le exporta. Compania de textile Eurotex Company, care are aproximativ 300 de angajati in unitatea de productie din Iasi si croieste in mod normal articole vestimentare pentru gigantii Zara si H&M, produce si exporta acum sute de mii de "fashion masks" in Europa, unde exista o cerere foarte mare.

Patronii romani mai considera ca pandemia este un moment bun pentru a cuceri alte piete straine, in contextul in care Uniunea Europeana intoarce privirea mai aproape pentru scurtarea lanturilor de productie, iar multi parteneri se feresc sa mai cumpere din China.

Ce urmeaza

Criza nu este nici pe departe incheiata, in ciuda ridicarii restrictiilor. Fondul Monetar International si-a inrautatit prognozele si estimeaza ca va avea loc o contractie de 11,9 % in comertul global in acest an, procent care reflecta o cerere mai slaba de bunuri si servicii, inclusiv turism. Asadar, comertul international nu va reveni rapid la ritmul de dinainte de pandemie si in mod clar principiile se vor schimba, in contextul in care UE mizeaza pe o productie mai localizata.

Pentru a veni in sprijinul exportatorilor si importatorilor, autoritatile romane au demarat deja elaborarea Strategiei de Export a Romaniei 2021-2025, cu extindere pana in 2030. Programul de promovare a exportului isi asteapta beneficiarii, iar masurile de sprijin vor continua, odata cu planul de relansare economica.

Pana atunci, insa, companiile din export/import din Romania pot folosi solutii mai la indemana pentru a-si proteja afacerea si marginile comerciale, precum tranzactionarea prin intermediul fintech-urilor. Acest lucru ajuta la eficientizarea costurilor aferente operatiunilor valutare prin economisirea la schimburile valutare si platile internationale. AKCENTA, primul fintech european destinat exclusiv companiilor a generat in timpul pandemiei economii de zeci de mii de Euro celor peste 2 000 de importatori romani din portofoliul lor.

Descoperiti serviciile companiei pe www.akcenta.ro!

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1290 ori