Rudnitchi: Companiile de stat, examen dificil pentru guvernul Ponta

Viitorul guvern are in fata mai multe decizii extrem de complicate. Sa continue privatizarile companiilor de stat? Care sa fie abordarea in domeniul concesionarii resurselor minerale ale tarii?

Noua putere politica a criticat constant initiativele in materie de privatizare ale companiilor de stat, inscrise si in scrisoarea de intentie cu Fondul Monetar International (FMI).

Privatizarea ratata a Cupru Min Deva a adus o valenta speciala. Mai mult decat oricand in Romania, privatizarea Cupru Min a nascut dezbateri aprinse asupra unei teme fundamentale: este oportun ca Romania sa privatizeze companii din industrii esentiale, pentru a nu le numi strategice, ale economiei? Vrand-nevrand, tema Cupru Min a lansat o adevarata dezbatere publica pe tema administrarii resurselor minerale ale Romaniei.

Nu este vorba numai despre cupru, ci si despre aurul de la Rosia Montana, despre exploatarea gazelor de sist de catre compania americana Chevron, dar si despre vanzarea unor pachete, fie ele si minoritare, la companiile energetice detinute de stat. Fara indoiala, tema este un "cartof fierbinte" in mana noii puteri politice.

Cupru Min naste dileme

Privatizarea Cupru Min a nascut doua tabere cu pareri diametral opuse. Una a celor care sustin ca exploatarea activelor statului trebuie facuta "prin noi insine", cu administrare si cu capital romanesc, eventual de stat. Cealalta tabara considera ca privatizarea are virtuti absolut necesare economiei romanesti accentuand pe capitalul, know-how-ul, administrarea corecta si deschiderea pietelor care insotesc fenomenul privatizarii. Fiecare are argumente puternice, in care crede cu tarie.

Adeptii privatizarii ii acuza pe cei din cealalta tabara de nationalism economic. Dar sa nu uitam ca anii de criza au adus de multe ori accente de nationalism chiar in cele mai dezvoltate state ale Uniunii Europene, Franta si Germania. Mai mult chiar, cele mai importante economii ale Europei au ezitat sau chiar au ignorat normele pe care Uniunea a incercat sa le impuna in domeniul energetic, spre exemplu. Astfel, in Franta, Germania sau Italia statul nu a privatizat si s-a retras cu pasi extrem de mici din companiile energetice pe care le detine.

Adeptii privatizarii au adus in discutie faptul ca firmele cu capital de stat sunt ineficient administrate, au o lipsa cronica de capital si sunt strans legate de clientela politica a partidului/partidelor aflate la guvernare. Ambele teorii pot fi valabile si pot aduce in sprijinul lor nenumarate argumente.

Sarcina grea pentru guvernul Ponta

Cert este ca privatizarea Cupru Min a nascut controverse. Iar noua putere politica este in fata unei sarcini complicate, pentru ca orice decizie ar lua nu poate impaca ambele tabere. Si pentru ca ecuatia sa fie si mai complicata, un cuvant de spus in privatizarea/restructurarea sau lichidarea companiilor o are FMI. O institutie care are deja faima ca tine seama de prerogativele de termen scurt ale unei economii si nu de obiectivele pe termen mediu ale statului.

Din aceasta dilema se poate iesi. De fapt, inainte de privatizare, opinia publica ar trebui sa-i ceara puterii politice sa exercite primul rol al actionarului majoritar, acela al bunei administrari. Ne-am obisnuit ca in mod fatal statul sa fie un slab administrator. Reprezentanti ai statului, de la ministri, pana la directori ai companiilor de stat vorbesc cu nonsalanta despre faptul ca statul este un prost administrator.

Dar cine altcineva decat chiar reprezentantii statului ar trebui sa fie administratorii eficienti ai patrimoniului statului?

Inainte de privatizare este nevoie de o administrare performanta a companiilor de stat. Probabil ca acordul cu FMI ar trebui sa includa in prima instanta eficientizarea companiilor de stat. Nu doar prin asa-numita metoda a "managerilor privati", deocamdata neaplicata, ci printr-o implicare mai radicala a cererilor legate de administrarea companiilor.

Salarii nemeritate la companiile de stat

In acelasi timp, statul roman trebuie sa iasa din ipocrizia salariilor de la companiile de stat. Performanta companiilor trebuie insotita de beneficii pe masura. Conducerea companiilor de stat trebuie rupta de zona politica, ar trebui profesionalizata, ar trebui sa functioneze pe baza unui adevarat contract de management si sa primeasca salarii pe masura performantei.

Este discutabila si ideea vanzarii unor pachete minoritare de actiuni la companiile energetice. Ideea vanzarii este legata de introducerea in actionariat a unor actionari privati, minoritari care sa stimuleze si care sa controleze managementul statului. Dar, la multe companii este deja prezent in actionariat Fondul Proprietatea, lucru suficient pentru a atinge obiectivele de mai sus. Un alt argument al vanzarii unor pachete minoritare este cel adus in discutie de presedintele Traian Basescu si anume capitalizarea companiei.

Dar exemplul vanzarii a 15% din actiunile Transelectrica contrazice si aceasta idee: banii obtinuti din vanzarea pachetului de actiuni au ajuns la bugetul de stat.

Statul nu trebuie sa se retraga din actionarat

Contractele desecretizate ale statului roman cu compania americana Chevron privind explorarea a trei perimtre de la tarmul Marii Negre a scos in evidenta ca investitia se ridica la cateva zeci de milioane de euro. In mod normal, economic, statul roman ar trebui sa aiba ca prioritate alocarea a cateva zeci de milioane de euro pentru a realiza o companie mixta cu un investitor specializat. Statul nu ar trebui sa abandoneze participatiile in companiile care exploreaza si exploateaza rezervele minerale ale Romaniei.

Nu dintr-un motiv legat de nationalism economic, ci dintr-un calcul pur pragmatic: participatiile aduc dividende, beneficii. Romania nu ar trebui sa traiasca doar din redevente, ci si din dividende. Chiar daca acest lucru presupune existenta a doua lucruri care astazi par imposibile pentru stat: o buna administrare si bani pentru investitii.

Referitor la situatia companiilor de stat, noul guvern vine catarat pe platforma unei mai bune administrari a companiilor de stat, a depolitizarii economiei si a investitiilor. Daca va dezamagi sau nu, vom vedea intr-un viitor apropiat.

Semn de criză? A doua lună consecutivă cu prăbușire a lucrărilor de construcții rezidențiale

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut semnificativ pentru a doua lună consecutiv în România. Dacă pe parte de construcții inginerești prăbușirea începută în ianuarie a fost...

Probleme cu transmisia la mașinile Ford. Compania recheamă aproape 500.000 de autovehicule

Gigantul auto american Ford recheamă peste 450.000 de vehicule, în Statele Unite, după ce au fost detectate probleme la nivelul bateriei, care pot conduce la pierderea puterii de transmisie și...