FINANCIAL TIMES: Cercetare globala asupra secretului succesului IT

Joi, 20 Septembrie 2007, ora 14:36
1182 citiri

FINANCIAL TIMES (Marea Britanie), 19 septembrie 2007 - Silicon Glen, Silicon Fen, Silicon Fjord. Numeroase locuri au incercat sa imite succesul intreprinderilor din Silicon Valley si multe companii informatice au impresia ca au neaparata nevoie de un birou in Silicon Valley pentru a sonda talentele locale.

Dar daca acest succes este deseori atribuit filosofiei afacerilor si investitiilor cu risc, si alti factori pot avea un impact la fel de mare, acestia fiind: atitudinea sectorului public fata de inovatie, problemele de reglementari, mediul legal, regimul fiscal, infrastructura, talentele si piata locala.

Un "indice al competitivitatii IT" global, stabilit de Economist Intelligence Unit (EIU) pentru Business Software Alliance (BSA) ar putea ajuta afacerile sa hotarasca unde sa-si amplaseze proiectele sau departamentele, prin clasificarea tarilor in aceste domenii cheie.

Indicele ia in calcul 25 de indicatori, grupati in sase categorii: mediul general de afaceri, infrastructura IT, capitalul uman, mediul legal si de cercetare-dezvoltare si sustinerea pentru dezvoltarea industriei IT.

Clasificarea reflecta totul de la penetrarea broadband la angajamentele guvernamentale si garantarea proprietatii private, pana la masura in care companiile dintr-o regiune genereaza patente si venituri din licente.

"Cautam elementele care inlesnesc competitivitatea", spune Denis McCauley, directorul pentru tehnologie al EIU. "Ne concentram asupra mediului pentru productia tehnologiei, nu a cererii sau distribuirii acesteia. Multi analisti se concentreaza asupra cheltuielilor si cererii de servicii IT; aceasta joaca un rol in calculele noastre, dar este un rol mic. Libertatea de a concura este cruciala, dar la fel este si aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala."

Ken Willet, director la Hewlett-Packard pentru zona Orientului Mijlociu, Mediteranei si Africii, spune ca criteriile utilizate de HP la evaluarea amplasamentelor de dezvoltare sunt similare: "Cautam o forta de munca priceputa, o infrastructura solida si o intelegere a tehnologiei precum si un pret competitiv".

SUA se plaseaza in fruntea clasamentului, fiind intre primii cinci la toate categoriile. "In mod singular, SUA combina infrastructura, cercetarea-dezvoltarea si capitalul uman", spune dl McCauley, "toate domeniile care promoveaza competitivitatea. Dar are si slabiciuni".

In conditiile in care McKinsey prognozeaza ca dolarul va trebui sa inregistreze o scadere de 30% pentru a echilibra deficitul de cont curent american, s-ar putea ca firmele care vand acolo sa fie nevoite sa-si dezvolte activitatea acolo. Desi cheltuielile americane in domeniul IT facute de companii si de gospodarii le depasesc cu mult pe ale altor tari (cu 440 de miliarde de dolari in 2006), majoritatea banilor revin afacerilor americane.

Comparativ, analistul la Ovum, Phil Codling evidentiaza ca corporatiile americane s-au confruntat cu scaderea cotei lor de venituri de pe piata britanica IT, de la 54 la suta, la 47 la suta in ultimii trei ani, desi Microsoft este inca cel mai mare furnizor al Marii Britanii.

Robert Holleyman, presedintele Business Software Alliance, califica piata interna indiana drept "o ocazie ratata" si prognozeaza "o industrie software mai vibranta pe masura extinderii penetrarii PC".

Clasa medie de 300 de milioane de reprezentanti a Chinei are potentialul de a rivaliza cu piata americana, cu acelasi avantaj al limbii unice; desi piata europeana are dimensiuni similare daca se includ piete potentiale precum Rusia, limbile multiple si birocratia fac dificila abordarea acesteia sub forma unei piete interne unice.

Dl Willet se asteapta ca Polonia, Romania si Arabia Saudita sa ajunga in curand "de la piete emergente la piete afirmate".

Japonia si Coreea de Sud ocupa locul doi si trei in ierarhie, Regatul Unit plasandu-se in fruntea listei tarilor europene si pe locul patru in clasamentul general.

Se spune ca Regatul Unit ar fi stanjenit de infrastructura broadband, problemele ce vizeaza cercetarea si dezvoltarea si transferul slab de tehnologie de la universitati.

Australia, Taiwan, Suedia, Danemarca, Canada si Elvetia sunt celelalte clasate intre primii zece.

Multe amplasamente "din al doilea pluton" au o populatie mai priceputa decat pietele din "primul pluton", spune dl Willet. "Republica Ceha (clasificata a 29-a) si Polonia (locul 30) au ambele o forta de munca incredibil de motivata, priceputa in termeni de tehnologie, intelegere a pietei si limbi vorbite; ele se lauda totodata cu o infrastructura IT in rapida maturizare si sunt bine plasate".

El evidentiaza Africa de Sud pentru "infrastructura IT si obisnuintele tehnologice relativ avansate, in special in spatiul mobil", Israelul pentru "istoria de profunda inovare" si statele baltice "unde guvernul utilizeaza tehnologia pentru a tine legatura cu oamenii".

In pofida plasarii pe locul 40 si respectiv 58, vicepresedintele European Software Association, Eilert Hanoa alege Ucraina si Romania drept baze bune: "Au un bun nivel al stiintei, standarde academice si tehnice corespunzatoare si salarii mici comparativ cu restul Europei".

Dar el sugereaza sa se tina cont de toate avantajele amplasamentelor: "Daca vreti sa vindeti in Europa si va este de folos o relatie cu comisarul european, atunci Belgia va ofera acestea desi costul muncii poate ca nu este mai avantajos".

Pe locul 14, Norvegia are un sector IT autohton reusit, cu companii precum Opera si Trolltech (care furnizeaza platforma mobila Linux utilizata de Motorola la telefoane precum MING), dar costurile salariale o fac mai potrivita pentru cercetare si dezvoltare decat pentru informatica generala, spune dl Hanoa.

"Norvegia este tara OECD cu cea mai mica diferenta intre salariile mari si mici dintre angajatii foarte calificati si cei mai putin calificati".

Dar acest lucru poate functiona ca stimulent, sugereaza el: "Atat dintr-un mod de gandire social-democrat - care presupune ca fiecare are aceeasi valoare intr-o organizatie - precum si ca urmare a costurilor ridicate, trebuie sa gasesti solutii pe care sa le poata folosi si secretara si seful tau pentru a imparti in mod rentabil costul informatiei."

Accesul la o forta de munca priceputa este crucial, dar reglementarile europene in domeniul muncii pot fi o problema: directorul executiv SAP, Henning Kagermann se plange ca "reglementarile din domeniul pietei muncii din Europa sunt proiectate pentru industria otelului si carbunelui, nu pentru companiile IT de tehnologie inalta".

Pe de alta parte, dl McCauley spune: "Unele companii vocifereaza ca este mai ieftin pentru ele sa angajeze forta de munca specializata din Germania, sa spunem, decat din China sau India, daca se tine cont de toate elementele".

Baza calificarii in tari precum Rusia, Brazilia, Malaezia, Vietnam, Estonia, Lituania si Chile se imbunatateste si toate se afla in prima jumatate a ierarhiei la cel putin o categorie.

In afara competentelor necesare astazi, dl McCauley evidentiaza necesitatea unei noi generatii de "specialisti IT care sa poata nu doar sa tina legatura cu clientii, ci si sa analizeze cazuri de afaceri".

El evidentiaza Australia si Singapore ca tari care abordeaza acest aspect in programa lor, adaugand instruirea in domeniul afacerilor la specializarea de baza IT.

Im mod similar, Universitatea IT din Copenhaga propune cursuri interdisciplinare, menite a combina cunostintele din domeniul afacerilor cu capacitatea utilizarii si dezvoltarii IT pentru acel sector.

Politica de imigratie a SUA a determinat deja Microsoft sa-si stabileasca un centru de cercetare-dezvoltare la Vancouver, la o distanta de doua ore de sediul sau din Redmond, aproape de Seattle, in Washington State.

Relaxarea reglementarilor pentru specialisti ar putea face tarile europene la fel de atractive si dl McCauley spera ca guvernele vor da atentie indicelui si vor lua masuri pentru a-si imbunatati scorul si a atrage investitii.

<b>Bloombiz</b>

(Sursa: <a href=http://rador.srr.ro/ target=_blank>Rador</a>)

<b>Bloombiz.ro Newsletter </b>

Aboneaza-te la <a href=http://newsletter.vodanet.ro/gateway/?a=YT1CbG9vbWJpel8xMiZiW109aW5mb2Jsb29tYml6XzE4 target=_blank>newsletter-ul infoBloombiz</a> ca sa primesti in fiecare dimineata, prin e-mail, ultimele informatii legate de companii, afaceri, economie, piata imobiliara, plasamente financiare, cariere si lifestyle.

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...