Dramatica schimbare la fata a societatii, inregistrata prin prisma revolutiei industriale de la inceputul secolului XIX, a creat dezolantul peisaj al metropolelor aglomerate si al spectrului foamei si bolilor care au lovit in clasa muncitoreasca lipsita de aptitudini in fata erei masinilor.
Noua revolutie tehnologica, cea digitala, a adus in locul peisajului urban auster mirajul iPhone-ului si pe cel al internetului, insa a divizat clasele sociale intr-un mod nemaintalnit in ultimul secol.
Din ce in ce mai mult, o elita subtire a lucratorilor cu competente IT se impune in piata, beneficiind de avantajul unei plati superioare, in timp ce salariile celorlalti se micsoreaza treptat. Revolutia tehnologica a dus la crearea unor mari averi fara aportul muncitorilor, dar si la lipsa unei garantii de imbogatire prin munca, observa redactorii publicatiei The Economist.
La concurenta cu computerele
Pana acum, rasturnarea de situatie au resimtit-o angajatii cu un grad de calificare redus sau mediu, al caror venit s-a diminuat treptat in ultimii ani. In majoritatea tarilor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, salariile medii au ramas inghetate la nivelul anului 2000. Chiar si in tari in care rata somajului este in continua scadere, cum ar fi Marea Britanie sau Germania, numarul mare de angajari din perioada post-recesiune nu garanteaza si o crestere a nivelului salarial fata de anii precedenti, ba din contra.
Valoarea unei companii nu mai este data de numarul angajatilor pe masura ce era digitala si-a pus amprenta in lumea economica. Oculus VR, o firma cu 75 de angajati, specializata in fabricarea castilor cu ochelari pentru realitatea virtuala, a fost achizitionata de Facebook pentru doua miliarde de dolari. Chiar si mamutii tehnologiei precum Google si Facebook nu depasesc pragul de 50.000 de angajati in fiecare companie.
In tari in plina dezvoltare, cum ar fi China, avantul industrial si angajarea unei forte de munca ieftina a fost domolit de revolutia tehnologica si de deschiderea pietei de capital, lucru care o generat o crestere a nivelului salarial. Insa salariul consistent a fost doar o "minune de trei zile", angajatori precum Foxconn, renuntand treptat la multi dintre cei peste 1,5 milioane de angajati in beneficiul robotilor industriali. Cea mai de succes afacere a momentului, Alibaba numara doar 20.000 de lucratori in cadrul companiei.
In India, de exemplu, era digitala a omorat aproape intru totul avantul industrial. Elita acestui stat se axeaza mai mult pe fabricarea programelor informatice si vanzarea lor catre partenerii occidentali, decat pe dezvoltarea unor capacitati de fabricatie cu zeci si sute de mii de angajati.
Prapastie adanca
Chiar daca in multe cazuri, o lume fara internet si fara beneficiile aduse de acesta nu mai poate fi imaginata, prapastia sapata in societate are margini periculoase. Pentru cei cu salarii in scadere, nevoia unui tap ispasitor a dus la cresterea nivelului de xenofobie si nevoia protectionismului impus pe piata muncii. In tarile sarace, gradul crescut de somaj este motorul pentru aparitia gruparilor extremiste si a tensiunilor sociale. Provocarea guvernantilor din cele doua lumi consta in gasirea unei punti care sa lege paturile sociale nou aparute. In secolul XIX, a fost nevoie de apropape 100 de ani pentrru introducerea invatamantului obligatoriu. In fata revolutiei tehnologice din prezent se cere un raspuns ceva mai urgent.
1 EUR = 4.9764 RON
0.00011 USD = 4.6687 RON
0.0062
