Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Corporatiile fata cu epidemia de coronavirus: Cum sa sustii KPIs prin telemunca

Corporatiile fata cu epidemia de coronavirus: Cum sa sustii KPIs prin telemunca


Majoritatea angajatilor din corporatiile prezente pe piata romaneasca lucreaza de acasa in aceasta perioada, conform unui sondaj derulat de Asociatia Business Service Leaders in Romania (ABSL) in prima decada a lunii martie.

Confruntate cu o situatie pe care, in urma cu mai putin de o luna ar fi crezut-o imposibila, corporatiile sunt nevoite sa isi reorganizeze activitatea si sa gaseasca noi modalitati procedurale prin care sa-si poata coordona angajatii si un nou set de indicatori de performanta care sa contabilizeze eficienta lucratului de acasa.

Cum se redefinesc rigorile corporatiste in vremea coronavirusului

Rigorile intr-o corporatie reprezinta un cumul de limite (auto) impuse ca o combinatie intre ce vine de sus in jos - regulile de grup (daca vorbim de un concern international), viziunea CEO-ului si (sau) numitorul comun al mentalitatii liniei unu de management - si ce porneste de jos in sus: propria organizare (comporta) mentala a angajatului si etica sa in munca.

Raluca Mihaila, autoarea cartii "Glasvand - 35 de ore din viata unui copil mare", prima radiografie a vietii de corporatist in Romania scrise din perspectiva celui care a facut parte din acest angrenaj, ne-a explicat mai multe despre bunul mers al lucrurilor in acest mediu de business.

"Viata in corporatie are, in general, o serie de repere fixe, de care suntem constienti cu totii:orarul de munca, modul de comunicare interna sau in afara companiei, procedurile de urmat in functie de diverse situatii - pornind de la ierarhii, trecand prin modul in care se foloseste cartela de pontaj si pana la restrictiile de securitate pe laptop, regulile specifice de departament si, desigur,un regulament intern de care luam seama (teoretic) la angajare."

Fara reguli, conglomeratele formate din mii de oameni nu ar putea functiona ca un organism unitar.

In perioada pe care o traim, toate aceste reguli sufera o serie de transformari. Astfel, chiar daca ierarhiile se pastreaza, iar modul in care angajatii comunica atat intern, cat si extern, este constant, orarul de munca nu mai este la fel de strict, iar cartela de pontaj a fost inlocuita, de multi angajatori, cu un software de pontaj mobil, care permite gestionarea de la distanta.

Dincolo de aceste repere obiective, exista si un comportament involuntar pe care corporatistii il dezvolta

"Viata de zi cu zi in corporatie ne face sa deprindem asa numitul slang corporate anglo-roman (task, KPI, meeting room sunt doar cateva exemple), sa incepem fiecare e-mail cu 'Draga', chiar daca scriem unui necunoscut, sa vorbim in expresii de lemn care nu spun absolut nimic, sa adresam e-mailuri destinatarilor de drept, dar adaugand (logic, nenecesar, dar emotional, obligatoriu) in CC diversi factori de decizie, sa ne vina sa aplaudam dupa ce ne ruleaza in fata ochilor un ppt, indiferent de context, sau sa incepem fiecare intalnire cu un om nou prin a ne oferi cartile de vizita si a ne raporta interesul fata de cel din fata noastra doar la cu ce te ocupi?", explica Raluca Mihaila.

Aceste comportamente involuntare, suprapuse peste uzura, oboseala si stresul dintr-o multinationala, duc adesea la probleme atat de natura fizica, dar mai ales psiho-emotionala care afecteaza angajatii mai devreme sau mai tarziu.

Burnout-ul si boreout-ul, cele doua fete nevazute ale programului "de la 9 la 5"

Siguranta unui loc de munca si a unui venit fix, nevoia de validare sociala si profesionala implinita printr-o functie importanta in companie, predictibilitatea securitatii familiale, precum si obligatia de a socializa constant si de a cunoaste, astfel, oameni noi, sunt elemente importante ce contribuie la inchiderea de buna voie a unui angajat in colivia cu gratii de aur a corporatiilor.

Pe de alta parte, insa, ritmul trepidant al acestor mari organizatii aduce dupa sine adesea ore suplimentare, indepartarea de familie, scaderea stimei de sine, alienarea sociala si, in final burnout - daca sarcinile de serviciu ajung coplesitoare - sau chiar boreout - daca angajatul nu mai gaseste nicio bucurie sau provocare in meseria pe care o face.

"Presiunea unor rezultate nerealiste uneori, a unor sefi cu comportament inadecvat, a unor termene extrem de stranse pot pune presiune in timp. Si pot slabi imaginea de sine a angajatului, cu urmari ce pot conduce pana la burnout sau boreout, spune Raluca Mihaila.

"Corporatia este un univers in sine in care, daca lucrurile sunt organizate bine, ai putea sa iti petreci tot restul vietii fara sa simti ca iti lipseste ceva. Doar ca uneori iti lipseste. Dezvoltarea din punct de vedere social este pe nesimtite limitata la prieteni dezvoltati in aceeasi companie sau companii similare. In plus, multi angajati ajung sa se identifice cu compania pentru care lucreaza, ajung sa sacrifice timpul petrecut cu familia, iar la final, daca lucrurile nu ies cum isi doresc - ajung sa aiba o problema identitara severa."


Corporatistii de azi, freelancerii de maine?

Desi ultimele studii facute in Romania arata ca 8 din 10 angajati isi doresc sa lucreze de acasa, doar 0,4% primeau acest beneficiu din partea angajatorilor inainte de criza provocata de epidemia de coronavirus. Media europeana este de 5%, Romania numarindu-se printre tarile din Europa care stau cel mai prost la acest capitol.

Argumentele angajatilor care doreau un astfel de beneficiu erau legate de cresterea productivitatii, scaderea timpului petrecut in trafic, sporirea motivatiei prin cresterea timpului petrecut cu familia. Pe de alta parte, refuzurile companiilor aveau de cele mai multe ori legatura cu dificultatea implementarii unui mod de lucru remote eficient, dar si cu teama de a pierde controlul asupra angajatilor.

"La acest moment, puterea este in mainile angajatilor sa demonstreze ca dorintele lor de a lucra de acasa au temei, respectiv sa isi respecte angajamentele si sa ofere cel putin acelasi randament ca atunci cand lucrau la birou," este de parere Raluca Mihaila. "Altfel, nu se va schimba nimic si angajatorii vor fi avut dreptate cu mentinerea lucrurilor intr-un mediu controlat si organizat dupa regulile lor.

In rest, cred ca se va muta conversatia inspre mai multa flexibilitate, asta e cert. Iar prin aceasta flexibilitate, inteleg mai ales o maturizare deopotriva a angajatilor si angajatorilor."


Lucrul de acasa nu e, insa, intotdeauna, atat de la indemana precum pare la prima vedere. Este dificil sa fii catapultat din zona de confort organizational catre gestionarea de unul singur a timpului si a muncii proprii.

Este nevoie de adaptabilitate, agilitate si seriozitate si o doza serioasa de auto-disciplina. Pentru o parte dintre cei care experimenteaza telemunca, e probabil ca reintoarcerea in corporatie sa nu mai fie o optiune, la finalul acestei perioade.

"Nu cred ca va exista un val atat de puternic incat sa destabilizeze economia sau calculele angajatorilor, insa, da, deja stiu cazuri de oameni, care, vazand cum este acasa mai mult de cateva ore pe zi plus un weekend pe saptamana, nu mai vor atat de tare sa se intoarca la birouri, spune Raluca Mihaila.

"Cumva simt ca trec anii pe langa ei si ca viata se intampla in alta parte. Ce vor face, nici ei nu stiu, dar cel putin au adus la nivelul constiintei niste lucruri amortite in comoditatea unui confort rutinant."

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1577 ori