Bugetarii care presteaza aceeasi munca, indiferent de institutie, vor castiga la fel, din 2022

Persoanele angajate in sistemul bugetar si care presteaza aceeasi munca, indiferent de institutia in care o fac, vor fi platite la fel in anul 2022, informeaza, marti, Ministerului Muncii si Justitiei Sociale (MMJS).

"Principiul egalitatii din noua Lege a salarizarii este reprezentat de faptul ca persoanele angajate in sistemul bugetar si care presteaza aceeasi munca, indiferent de institutia in care o fac, si ne referim aici la meseriile comune, precum conducatorul auto, spre exemplu, vor fi platite la fel in anul 2022, atunci cand va fi finalizata aplicarea etapizata a prevederilor Legii 153/2017", se arata in comunicatul MMJS, in urma a intalnirii avute de ministrul Lia Olguta Vasilescu cu presedintele Romaniei Klaus Iohannis.

Potrivit sursei citate, predictibilitatea Legii salarizarii este data de faptul ca salariile sunt prevazute in grilele care sunt parte integranta a Legii 153/ 2017, la fel ca si ritmul anual de crestere, care este de 25% din diferenta intre salariul in plata si cel prevazut in grila din 2022, pentru fiecare angajat, exceptii facand domeniul sanitar si invatamant, care au fost asumate ca prioritate nationala prin Programul de Guvernare si tratate ca atare de catre Guvernul si Parlamentul Romaniei.

In context, Ministerul Muncii precizeaza ca s-a adus in atentia presedintelui si faptul ca Legea 153/2017 se aplica etapizat, pana in anul 2022, moment la care vor fi eliminate inechitatile din sistem, inechitati aparute de-a lungul anilor si care nu au putut fi corectate dintr-o data, "fiindca dezechilibrele erau atat de mari incat corectarea lor imediata ar fi presupus un efort bugetar nesustenabil".

Astfel, cheltuielile cu salarizarea au crescut cu 12 miliarde de lei in 2017 si au insemnat majorari cuprinse intre 10-50%, doar in anul 2017, pentru diferite categorii de bugetari.

"Mentionam, de asemenea, ca intoarcerea sarcinii fiscale, efectuata ulterior majorarilor din anul 2017, de care am amintit, a fost acoperita de majorarea de 25% de la 1 ianuarie 2018, acordata intregului sistemul bugetar, care a condus, de asemenea, si la o crestere de aproximativ 4% a veniturilor nete, mai putin pentru cei 3% dintre bugetari care depaseau pana si grila stabilita pentru anul 2022. Reamintim, totusi, faptul ca transferul contributiilor nu are nicio legatura cu Legea salarizarii, ci este prevazut de Codul Fiscal", se spune in comunicat.

In ceea ce priveste ordonantele de urgenta prin care au fost modificate Legile 152 si 153 din 2017, fata de care presedintele Romaniei si-a exprimat ingrijorarea, reprezentantii de la Munca dau asigurari ca amendamentele adoptate de Parlament nu au afectat echilibrul Legii salarizarii, ci au condus la scaderea procentului celor care au suferit ajustari ale veniturilor nete de la 3% la 1%, printre acestia numarandu-se si majoritatea angajatilor Administratiei Prezidentiale.

"Aceste cresteri salariale au acoperit, astfel, intoarcerea sarcinii fiscale, dar au fost facute si astfel incat Guvernul sa se incadreze in limita de deficit de 3%", se mai mentioneaza in comunicatul MMJS.

In ceea ce priveste cresterea inflatiei, reprezentantii de la Munca spera ca presedintele nu considera ca aceasta s-ar produce din cauza majorarilor salariilor si pensiilor si nu sugereaza solutii precum cele adoptate in anul 2009 de Guvernul Boc. Acestia ii recomanda presedintelui "o discutie aplicata si corecta cu oficialii Bancii Nationale a Romaniei, pentru a descoperi multitudinea si complexitatea cauzelor interne si externe care stau la baza evolutiei inflatiei".

Presedintele Klaus Iohannis s-a intalnit marti cu premierul Viorica Dancila si ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, context in care a atentionat Executivul ca efectele legislatiei salarizarii bugetarilor arata ca legea se afla in contradictie cu principiile egalitatii si predictibilitatii si a solicitat prudenta in abordarea politicilor economice, astfel incat sa fie asigurata sustenabilitatea nivelului de trai al cetatenilor.

"Presedintele Romaniei a atentionat Guvernul ca, dupa primele 3 luni de aplicare, efectele noii legislatii privind salarizarea personalului platit din fonduri publice arata ca legea se afla in contradictie cu principiile egalitatii si predictibilitatii de la care a emanat, in conditiile in care s-a intervenit cu exceptii punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anuleaza inclusiv caracterul unitar al intentiei legislative", potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale.

Prim-ministrul Viorica Dancila a prezentat sefului statului situatia salariala, oferind asigurari de stabilitate in privinta resurselor financiare necesare aplicarii Legii salarizarii si a majorarilor salariale asumate pana in prezent. La randul sau, ministrul Muncii a detaliat principiile care au stat la baza actualului cadru de salarizare, facand referire la grila salariala care isi va produce pe deplin efectele din 2022. Totodata, a fost exprimata pozitia Guvernului de a mentine cadrul salarial instituit prin Legea 153/2017.

Seful statului a aratat ca suprapunerea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice cu modificarea Codului Fiscal prin OUG 79/2017 a condus la diminuari salariale pentru unele categorii de personal, atat la nivel central, cat si local, consecinte negative pe care Guvernul nu le-a prevazut.

"Desi au fost promise majorari de 25% ale salariilor incepand cu 1 ianuarie 2018, aceste cresteri au fost de fapt anulate prin artificiul fiscal al mutarii contributiilor sociale in sarcina angajatilor", se mentioneaza in comunicat.

Administratia Prezidentiala mentioneaza ca remedierea acestor deficiente a impus adoptarea de catre Guvern a unor ordonante care au adus modificari Legii 153, cum ar fi OUG 62/2017 si OUG 91/2017. Prin exceptiile intervenite de la regulile aplicarii etapizate, in contradictie cu principiul sustenabilitatii enuntat de Legea 153, cadrul salarial actual se indeparteaza de exigentele remunerarii muncii prestate si ajunge sa valorifice mai degraba apartenenta personalului la o institutie sau alta.

In acest sens, presedintele Iohannis a atras atentia ca situatia salariala este in continua modificare, fiind departe de a satisface principiile si criteriile de stabilitate asumate initial, precum si promisiunile electorale ale coalitiei PSD-ALDE.

Intalnirea a avut loc la solicitarea presedintelui Iohannis de a discuta, la finalul primului trimestru, efectele aplicarii legislatiei privind salarizarea din sistemul bugetar din perspectiva principiilor si angajamentelor in materie de politica salariala asumate anul trecut de coalitia PSD-ALDE.

SUA sunt cel mai mare producător mondial de petrol de șase ani consecutivi. În 2023 au doborât recordurile privind producția

În timp ce în Uniunea Europeană statele membre reduc producția de petrol și gaze naturale pentru a îndeplini țintele de mediu, Statele Unite ale Americii au fost în 2023 cel mai mare...

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...