România, taxată dur de Comisia Europeană: ”Răspunsul politic la rezolvarea vulnerabilităţilor identificate a fost slab”. Fondurile UE, în pericol

Miercuri, 19 Iunie 2024, ora 20:51
193 citiri
România, taxată dur de Comisia Europeană: ”Răspunsul politic la rezolvarea vulnerabilităţilor identificate a fost slab”. Fondurile UE, în pericol
Sediul Comisiei Europene FOTO Facebook/European Commission

Conform pachetului de primăvară din cadrul semestrului european 2024, pregătit de Comisia Europeană, România se confruntă cu dezechilibre excesive, după ce a experimentat dezechilibre până anul trecut, deoarece se menţin vulnerabilităţile legate de conturile externe şi, în principal, de deficitele guvernamentale mari şi în creştere.

Totodată, presiunile semnificative ale preţurilor şi costurilor au crescut, iar acţiunea politică a fost slabă, se arată într-un raport al Executivului comunitar.

Deficitul de cont curent s-a îmbunătăţit într-o anumită măsură în 2023, în principal în urma consumului privat mai slab şi a avansului comerţului, dar rămâne în mod clar la un nivel ridicat şi nu se estimează o îmbunătăţire în 2024 şi în 2025. Soldul net al investiţiilor străine ca pondere în PIB nu se îmbunătăţeşte, în pofida creşterii PIB-ului nominal, iar menţinerea unor niveluri ridicate ale deficitului de cont curent riscă să îl conducă în teritoriul negativ. Inflaţia generală a scăzut, dar inflaţia de bază rămâne extrem de ridicată, doar marginal mai redusă faţă de valoarea de vârf înregistrată recent şi mai ridicată decât în urmă cu un an, apreciază Comisia Europeană.

Dinamica salariilor şi a costului muncii s-a accelerat în 2023 şi a continuat să fie puternică în 2024, reflectând parţial majorarea semnificativă a salariului minim şi a salariilor în sectorul public, pe fondul înăspririi pieţei forţei de muncă. Acest lucru a avut ca rezultat temeri privind competitivitatea costurilor, în timp ce competitivitatea care nu e legată de costuri continuă să fie afectată de blocaje structurale. Toţi aceşti factori se adaugă îngrijorărilor cu privire la fortificarea pierderilor de competitivitate şi a întârzierilor în îmbunătăţirea necesară a balanţei comerciale. Situaţia fiscală, care este un factor principal al deficitului de cont curent ridicat, s-a deteriorat în ultimul an, se arată în raport.

Deficitul fiscal mare ar urma să se adâncească în 2024 şi în 2025. Ponderea datoriei guvernamentale ca procent din PIB a urcat în pofida creşterii ridicate a PIB-ului nominal, rămâne moderată la 53%, dar o mare pondere din ea este denominată în valută. Persistenţa deficitelor guvernamentale ridicate ar putea majora datoria externă şi ar face România mai dependentă de sursele de finanţare externă, lăsând ţara vulnerabilă la modificarea încrederii investitorilor şi la şocurile externe, avertizează Comisia Europeană.

Instituţia consideră că: ”Răspunsul politic la rezolvarea vulnerabilităţilor identificate a fost slab. O cale credibilă de consolidare fiscală este cheia pentru reducerea riscurilor la adresa stabilităţii economiei. Aceasta necesită respectarea recomandărilor conform procedurii de deficit excesiv şi implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale, inclusiv pe cele menite să majoreze structural veniturile guvernamentale, şi un control mult mai strict al cheltuielilor decât în ultimii ani. Implementarea reformelor şi investiţiile vor îmbunătăţi de asemenea competitivitatea”.

Riscăm suspendarea fondurilor europene?

Potrivit economedie.ro, Comisia Europeană a recomandat formal Consiliului UE (format din reprezentanții statelor membre) să adopte o concluzie oficială potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente” ca răspuns la recomandarea din 2021 privind scăderea deficitului bugetar. Propunerea va trece dacă la vor va exista o majoritate calificată.

În cazul în care Consiliul UE va adopta decizia potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente”, o parte din fondurile UE ar putea fi înghețate începând din 2025. Acest lucru reiese dintr-o postare a lui Mateusz Szczurek, fost ministru de Finanțe al Poloniei. ”Suma reală a fondurilor înghețate ar putea fi foarte mică, dar pentru România știrea ar putea avea consecințe semnificative pe piață”, a adăugat acesta. Cu alte cuvinte, ar putea duce la creșterea costurilor cu care țara noastră se împrumută pe piețe pentru a-și finanța deficitele. Fostul ministru polonez mai susține că suspendarea automată a fondurilor europene pentru România e prevăzută de Regulamentul PNRR.

Experți europeni au declarat însă pentru Economedia că o eventuală decizie a Consiliului UE privind România nu duce automat la înghețarea fondurilor UE, subliniind că este vorba doar despre un semnal public că nu mai poate întârzia reformele și consolidarea fiscală.

Întârzieri la PNRR

România a întârziat semnificativ PNRR, mai arată raportul.

”Punerea în aplicare a planului de redresare și de reziliență al României este întârziată în mod semnificativ din cauza unor provocări substanțiale. România a depus trei cereri de plată, care corespund la 146 de etape și obiective din plan și care au ca rezultat o plată totală de 9,4 miliarde EUR la 29 septembrie 2023”, se mai arată în raportul Comisiei.

Executivul european arată că întârzierea PNRR e provocată ”deseori” de ”lipsa de implicare” a conducătorilor de instituții.

Recomandările Comisiei Europene

1. Să prezinte în timp util planul fiscal-structural pe termen mediu. Să înăsprească politica fiscală pentru a realiza o ajustare fiscală pentru anul 2024 în ansamblul său. În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică generală la un nivel prudent pe termen mediu.

2. Să accelereze semnificativ punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a planului de redresare și de reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026, prin garantarea unei guvernanțe eficace și prin consolidarea capacității administrative. În contextul evaluării intermediare, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând măsuri pentru a răspunde mai bine nevoilor privind locuințele sociale, serviciile sociale aferente și dezvoltarea zonelor urbane mai mici, luând în considerare în același timp oportunitățile oferite de inițiativa Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa pentru îmbunătățirea competitivității.

...citeste mai departe despre "România, taxată dur de Comisia Europeană: ”Răspunsul politic la rezolvarea vulnerabilităţilor identificate a fost slab”. Fondurile UE, în pericol" pe Ziare.com

Platforma Glovo, anchetată de Uniunea Europeană pentru înțelegeri de tip cartel
Platforma Glovo, anchetată de Uniunea Europeană pentru înțelegeri de tip cartel
Compania germană Delivery Hero SE și subsidiara sa spaniolă, Glovo, vor fi investigate pentru practici comerciale neconcurențiale în Uniunea Europeană. Comisia Europeană va verifica dacă...
Guvernul vrea să negocieze la Bruxelles un răgaz de 7 ani pentru reintrarea României în ținta deficitului de 3%. Cum se apără Ciolacu
Guvernul vrea să negocieze la Bruxelles un răgaz de 7 ani pentru reintrarea României în ținta deficitului de 3%. Cum se apără Ciolacu
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat că România va negocia un acord cu noua Comisia Europeană pentru a reveni la ținta de deficit de 3%. Motivul ar fi încurajarea dezvoltării „accelerate”...
#Comisia Europeana, #raport Romania, #PNRR, #deficit guvernamental Romania , #Stiri Macroeconomie

Curs valutar

1 EUR = 4.9729 RON

0.0013

1 USD = 4.5749 RON

0.0104
  1. Marcel Ciolacu a dezvăluit accidental deficitul bugetar real la care se așteaptă Guvernul în 2024. Cifra depășește toate estimările făcute până acum
  2. Suma uriașă pe care o vor plăti românii, pentru organizarea alegerilor. Semnal de alarmă: „Nemaivăzut așa ceva, pe vreme de pace!"
  3. Două țări NATO ”plâng” după Putin: Ucraina le lovește dur, punând bariera Rusiei
  4. A intrat în vigoare „taxa pe lux”. Care sunt marjele de impozitare și până când trebuie să se grăbească românii să-și declare bunurile
  5. Cea mai mare putere din Vest și 800.000 de români loviți de criză: Norvegia, Suedia și Polonia o depășesc
  6. Cine este bugetarul care încasează un salariu de 36.000 de euro net, lună de lună. Acuzații grave
  7. Colapsul care amenință România, din 2030: „Va fi un tsunami financiar!"
  8. O multinațională cu profituri de miliarde de euro anunță finalizarea unei fabrici în Transilvania
  9. Revolta unui expert contabil. Cât au ajuns să plătească la stat micile afaceri românești, în comparație cu corporațiile: „discriminare socialistă din partea guvernului!"
  10. Care este avuția medie netă a românilor. Suma pare foarte ridicată la prima vedere