"Rosu" se reaprinde in China - Cum sunt influentate afacerile?

"Fluviul a curs catre est 30 de ani, catre vest 30 de ani, iar acum va curge din nou catre est pentru inca 30 de ani", spune Han Deqiang, fondatorul site-ului de stanga Utopia. "Tranzitia are loc, insa oamenii nu o simt inca".

Cu toate ca maoistilor le place sa se exprime poetic, trebuie sa-i ascultam, deoarece acestia par a fi pe val in sistemul politic chinez, relateaza Forbes. 

Partidul Comunist Chinez a abandonat deja politicile transformationale, care pot fi concentrate in fraza "reforma si deschidere".

China, dupa cum ne spune profesorul Han, a intrat intr-o alta era.

In primele trei decenii ale Republicii Populare, Mao a nationalizat industria, a colectivizat agricultura si si-a impus modelul atomizat.

Drept urmare, a distrus China odata cu monstruoasele campanii platite cu pretul a zeci de milioane de vieti omenesti.

In urmatoarele trei decenii, Deng a restaurat ordinea, a rationalizat economia si a deschis tara catre investitii straine.

Beijingul sustine ca este inca in proces de reformare, insa Hu Jintao, actualul lider, prezideaza intr-o era marcata de reversul reformei. Au existat trei trenduri economice tulburatoare in timpul regimului sau.

In primul rand, Hu a blocat achizitiile straine de anvergura, fenomen vizibil, in special, in 2007, cand Microsoft a incercat sa cumpere o parte din compania Sichuan Changhong Electric. In aceeasi perioada, Goldman Sachs a fost interesata de Midea Electric si Fuyao Group.

Carlyle a ramas frustrata dupa incercarile repetate ani la rand de a cumpara Xugong Group Construction Machinery. Exemplele ar putea continua cu o lege antimonopol folosita de guvernul central impotriva Coca-Cola, cand compania americana a incercat sa cumpere Grupul Huiyuan Juice, in 2009.

In al doilea rand, guvernul lui Hu a renationalizat economia timp de aproximativ cinci ani. In timpul stapanirii sale, fondul de investitii China Investment Corp., si Fondul National de Securitate Sociala au intervenit pe piata de capital chineza pentru a cumpara actiuni private.

Insa, abia la sfarsitul anului 2008, a fost demarat cu adevarat programul guvernamental de renationalizare. Atunci, Beijingul, pentru a evita o incetinire a economiei, a crescut investitiile. Acest aspect reprezinta, acum, cel mai important pilon al economiei chineze, fiind, poate, cel mai mare program de stimulare a cheltuielilor din istorie.

Drept urmare, China are o economie de stat puternica si una privata slaba: aproximativ 87% din cresterea recenta este generata de investitii, aproape toate realizate de stat.

Iar investitiile de stat se duc in sectorul de stat, bineinteles. Planul de stimulare favorizeaza marile companii de stat si nu firmele mici si mijlocii din sectorul de stat. Institutiile financiare de stat acorda credite preferentiale pentru infrastructurile sponsorizate de guvern. Dupa cum se spune, "Partidul Comunist este acum economia".

In al treilea rand, Hu Jintao a fost preocupat cu alungarea competitorilor straini, imbratisand o noua paradigma economica ce presupune inchiderea tarii.

Dupa cum stim, oficialii de la Beijing au fost acuzati de un atac asupra Google, in urma caruia au furat codurile sursa ale companiei. Scopul a fost propulsarea motorului de cautare local Baidu.

Partidul Comunist incearca sa construiasca "campioni nationali" si doreste ca 50 din cele mai mari 500 de companii din lume sa fie chinezesti, pana in 2015.

Si este dispus sa foloseasca tactici dure pentru a-si atinge scopul, cum ar fi reglementarile de acreditare a inovatiilor de produs care forteaza companiile locale sa-si desecretizeze tehnologiile.

Succesorul lui Hu este legat de trenduri regresive continue. Xi Jinping este un "printisor", un descendent al unuia dintre primii conducatori ai Republicii Populare, Casa Regala Comunista.

In Beijing, pluteste in aer faptul ca acesta va pune si alti "printisori" pe pozitii puternice in stat. Factiunea astfel formata se va folosi apoi de puterea de influenta dobandita pentru a-si consolida autoritatea asupra economiei.

Liderii seniori, cu grupurile lor patronale si cercurile de suporteri, vor "mulge" si mai multi bani de la mediul de business.

Daca acest lucru se va intampla, va agrava ceea ce aproape toata lumea - maoisti si liberali - crede ca este putred in sistemul politic. Criticile celor de stanga castiga putere deoarece societate actuala este o reminiscenta a curentului corupt si decadent creat de Chiang Kai in 1920 - 1930.

Nu ar trebui sa fie o surpriza, asadar, faptul ca egalitarismul si optimismul erei maoiste timpurii exercita o mare atractie asupra batranilor chinezi. Si asupra majoritatii tinerilor someri si privati de drepturi.

Acum sistemul politic este pe marginea unei tranzitii politice istorice, cu un nou set de liderii care preiau puterea (transferul conducerii catre Xi Jinping ar trebui sa aiba loc in aproximativ un an).

In acest context, din ce in ce mai multi oficiali aleg drumul cel mai sigur, aducandu-si tributul catre Maoism si aplicand politici economice regresive. Acest lucru se intampla, in special, deoarece actualul lider a setat o linie dura in timpul domniei sale.

Se va reforma China dupa finalizarea acestei tranzitii?

Chiar daca Xi ar fi fost un liberal "de cabinet" - improbabil, dupa cate stim - nu am fi avut motive sa ne asteptam la o turnura pozitiva in curand. In sistemul chinez, sunt necesari cel putin doi ani pentru ca noii oficiali sa-si consolideze pozitia. Cei care vor prelua conducerea anul viitor, vor avea o agenda bine pusa la punct abia dupa 2015.

Daca presupunem ca vor exista liberali care vor supravietui acestui proces chinuitor, reforma economica nu va putea fi reluata in urmatorii ani.

Gandirea de stanga este sinonima cu "rebeliunea" in China. Poate ca Han Daqiang si aliatii sai nu vor fi in stare sa puna bazele unui nou trend maoist de 30 de ani, dupa cum sugereaza acesta, insa atmosfera actuala regresiva de la Beijing va continua multi ani de acum incolo, iar afacerile straine, ca si cele din domeniul chinez privat, vor avea numai de suferit pe parcursul acestei perioade.